Care este costul căldurii pentru această iarnă? Răspunsul este tipic românesc: depinde de tipul de factură pe care o examinezi. Bună! Eu sunt Daniel Coman, de la Euronews, și te invit să urmărești 5 știri economice, realizate în colaborare cu Libertatea.
Hai să începem cu vestea bună. Dacă îți încălzești casa cu gaze, prețul pentru populație rămâne protejat până la 31 martie 2027. Și nici problema „avem sau nu avem gaze?” nu arată, momentan, dramatic. Depozitele României sunt aproape 88% pline, mai mult decât media europeană. Deci, paradoxal, România intră în iarnă mai bine aprovizionată decât mare parte din Europa. La electricitate însă, începe partea care ne încălzește mai puțin. Prețurile din ofertele furnizorilor au crescut, iar un scenariu calculat de Asociația Energia Inteligentă duce la o prognoză de aproximativ 1 leu și 67 de bani pe kilowatt-oră. Pentru o familie care consumă 200 de kilowați-oră pe lună, asta poate însemna în jur de 74 de lei în plus în fiecare lună, față de o ofertă comparabilă de anul trecut. Deci gaze avem, și populația e protejată acolo. Problema vine mai degrabă din priză.
Vorbeam acum câteva episoade despre demografie. Despre cum suntem tot mai puțini și ce înseamnă asta pentru economie. Și am citit câteva comentarii în care era blamat faptul că România importă muncitori din Asia. Hai să vorbim puțin despre asta. Economia românească face în momentul ăsta un schimb destul de ciudat, pe alocuri: mulți români pleacă la muncă în Vest, iar firmele românești aduc oameni din Nepal, India sau Sri lanka. Aproape unul din cinci români de vârstă activă, născuți în România, trăiește în străinătate. Între timp, anul ăsta statul permite intrarea a până la 90 de mii de noi lucrători străini. Dar de ce se întâmplă asta? Pentru că cineva trebuie să facă munca. România are în continuare și foarte mulți oameni care ar putea munci, dar nu sunt integrați în piața muncii. Din foarte multe motive. Da, e adevărat, patronii ar putea oferi Salarii mai bune. Oamenii ăștia ar putea fi convinși să facă niște cursuri, să fie readuși în piața muncii. Școlile profesionale ar putea fi mai bune. Însă problema economiei nu e că vin lucrători din străinătate. Problema e că noi plecăm.
Citește șiFructul toamnei din România: miezul vinde 60 lei/kg, exporturi 34m euro
Și chiar dacă muncești…nimic nu îți garantează că o să poți să-ți cumperi vreodată o locuință. În București, metrul pătrat construit a ajuns la peste 2.300 de euro. Cu aproape 9% mai mult decât anul trecut. La Cluj? Peste 3.300 de euro metrul pătrat. Adică există apartamente în care metrul pătrat e mai scump decât un salariu foarte bun în România. Nici nu mai intru în subiectul creditelor și dobânzilor pe care le plătești 30 de ani. Ideea e că pentru tot mai mulți tineri, un job nu mai înseamnă automat și drumul spre proprietate. Ci intrarea într-o cursă frustrantă în care linia de sosire continua să se îndepărteze în fiecare an.
Să zicem că totuși ai reușit. Ai luat creditul pe 30 de ani, ai cumpărat apartamentul, și plătești rate pentru el. Ei bine, era să ajungi în situația în care să te întrebi dacă îți permiți impozitul. Pentru că de la 1 ianuarie 2027, România trebuia să schimbe radical modul în care taxează proprietățile. În loc de formula actuală, impozitul urma să țină cont de valoarea de piață a locuinței. Adică, cu cât mai scumpă casa, cu atât mai mare impozitul. Au apărut chiar calcule în spațiul public în care, pentru anumite proprietăți, impozitul ar fi putut crește de multe ori. Numai că noul guvern a anunțat că amână măsura. impozitarea la valoarea de piață NU se va aplica din 2027. Atenție însă. Asta nu înseamnă că orice impozit pe locuință rămâne automat înghețat. Înseamnă doar că anul viitor nu intrăm în noul sistem bazat pe valoarea de piață.
Hai să încheiem cu ceva de sezon. Vine Black Friday, perioada magică din an în care cheltuim bani… ca să economisim bani. Și cheltuim uneori și bani pe care nu-i avem. Așa că eu sunt aici să te avertizez. Creditele acordate populației de IFN-uri au crescut anul trecut cu 28%. Aproape toate sunt credite de consum. Iar la creditele de consum în lei, aproape 9% erau deja neperformante. Adică întârzieri la plată de peste 90 de zile. Avertismentul meu e simplu: nu cheltui mai mult decât îți permiți. Dacă un televizor e redus de la 5000 la 4 mii de lei, nu ai economisit o mie de lei. Tot ai cheltuit 4 mii! Și în mod clar, nu lua un credit pentru televizor, laptop, telefon, sau alte lucruri care se devalorizează repede și nu fac la rândul lor bani. Mai bine acordă-ți tu o reducere de 100% și nu mai cumpăra deloc, dacă pentru asta trebuie să te îndatorezi și mai mult.
Deoarece Economia nu se limitează exclusiv la Ministerul Finanțelor, ci se reflectă și în portofelul tău. Până la săptămâna viitoare, ne întâlnim din nou pe platformele euronews.ro și libertatea.ro!
COMENTARII / 0