În conformitate cu Legea nr. 219/2015, sectorul economic social a dobândit o relevanță notabilă în România în ultimele perioade, însă, până în prezent, se află la distanță de amploarea și influența pe care le exercită în Europa Occidentală.
Pentru a analiza stadiul actual și perspectivele acestui domeniu, Libertatea a dialogat cu Angela Achiței, personalitate cu o experiență de peste două decenii în domeniu și fondatoarea AFIN (Alternative Financing) — prima instituție financiară nebancară (IFN) cu capital autohton concepută pentru a furniza soluții de creditare adaptate sectorului comunitar.
Conform datelor statistice actualizate, în România există mai mult de 6.000 de întreprinderi sociale certificate, care furnizează locuri de muncă pentru câteva zeci de mii de salariați.
Citește șiPercheziții DIICOT la Oil Terminal, Vama Constanța și CEC Bank, într-un dosar cu un prejudiciu colosal. Bugetul de stat, devalizat de evaziunea cu produse petroliere | Printre cei vizați se află și fratele șefului Camerei de Comerț
În contrast, sectorul din Uniunea Europeană cuprinde în jur de 2,8 milioane de companii și 13,6 milioane de angajați. În timp ce în țări precum Italia, Franța sau Spania proporția economiei sociale depășește adesea 10% din PIB, în România această cifră se menține sub 2%, în timp ce media europeană se apropie de 8%.
În contrast cu modelul comercial clasic, centrat prioritar pe maximizarea profitului, scopul principal al acestor organizații este îmbunătățirea calității vieții și crearea de oportunități concrete pentru persoanele vulnerabile sau pentru comunitățile care duc lipsă de resurse de dezvoltare.
Pornind de la această nevoie, Angela Achiței a inițiat crearea AFIN, entitate înregistrată oficial ca societate pe acțiuni în primăvara anului 2022. Misiunea IFN-ului este de a facilita accesul la capital operatorilor economici cu impact social care au depășit faza inițială de debut (start-up) și necesită lichidități pentru a se scala.
Din perspectiva legislativă, reglementările interne caracterizează economia socială ca totalitatea operațiunilor independente de sectorul public, având scopul de a satisface nevoile generale, de a proteja interesele unei comunități sau de a atinge scopuri nepatrimoniale — în mod deosebit prin sporirea ocupării persoanelor din grupuri defavorizate și prin oferirea de bunuri, servicii sau lucrări cu impact comunitar.
Activitatea fondatoarei se întinde pe aproape un sfert de secol. Ca președintă a Fundației „Alături de Voi” (ADV) România și
Proprietatea AFIN evidențiază un model participativ: în totalul de 199 acționari existenți, format din 57 entități juridice și 142 indivizi,
Angela Achiței a explicat cum a luat naștere planul de a crea această instituție de finanțare:
Totul a pornit dintr-o nevoie reală. În 2010, în cadrul ADV Group, am încercat să obținem un împrumut, însă nicio bancă din România nu ne-a acceptat dosarul. Am reușit în cele din urmă să contractăm un credit din Polonia și așa am descoperit mecanismele finanțării sociale.
Mai târziu, odată ce am inițiat sprijinul pentru fondarea unor noi companii prin inițiativa noastră, Acceleratorul de Întreprinderi Sociale, am observat că, odată ce s-au esgotat granturile inițiale de pornire, aceste organizații nu erau recunoscute ca fiind bancabile. Fără posibilitatea de a accesa credite obișnuite, se aflau într-o zonă ambiguă, fără asistență.
În loc să abandonăm, am decis să construim noi înșine soluția lipsă din piață. Cunoșteam foarte bine ecosistemul antreprenoriatului cu impact, dar aveam nevoie de implicarea comunității. Am derulat o campanie de mobilizare în urma căreia am atras, în decurs de cinci luni, 245.000 de euro de la primii 170 de acționari”.
Înregistrată în registrul Băncii Naționale a României, AFIN operează de trei ani pe piață și prezintă un model neobișnuit la nivel continental:
„Este o formulă cu adevărat inovatoare: reunim aproape 200 de acționari și, odată cu finalizarea etapei de majorare de capital programată pe 16 noiembrie, vom depăși acest prag.”
Caracteristica principală constă în faptul că suntem autorizați și ca firmă socială — o combinație neobișnuită pentru un IFN european. Deținem majoritatea capitalului românesc, acționarii noștri provin în mare parte din domeniul proiectelor de utilitate publică, iar personalul are experiență antreprenorială directă, afirmă Angela Achiței.
În contrast cu instituțiile financiare tradiționale, AFIN pune la dispoziție, prin intermediul unui ONG colaborator, pachete de consultanță și mentorat în domeniul afacerilor pentru o durată de 2–3 ani, combinând sprijinul financiar cu asistența tehnică.
În vederea protejării eticii companiei, statutul prevede în mod clar că niciun asociat nu poate deține peste 49% din drepturile de vot (în prezent, cel mai mare pachet individual este de 16%). Singurul partener extern provine din Belgia și deține o poziție minoritară.
După ce a atins trei ani de activitate operațională, în mai 2026, AFIN a acumulat mai mult de 180 de credite acordate, cu o valoare totală de 3,7 milioane de euro.
„Dincolo de cifrele financiare, esențial este rezultatul din teren: peste 500 de persoane din categorii defavorizate au beneficiat de sprijin direct prin structurile creditate și s-au creat mai mult de 100 de locuri de muncă. Printre angajați se numără persoane cu dizabilități, iar în unele cazuri chiar antreprenorii care conduc aceste afaceri sociale se confruntă cu dizabilități”, spune Achiței.
Serviciile financiare au deschis drumul pentru numeroase organizații: unele au obținut fonduri europene nerambursabile prin cofinanțare, altele au achiziționat echipamente moderne pentru a-și extinde capacitatea operațională, iar altele au cumpărat materii prime necesare pentru executarea contractelor publice.
„Conceptul de impact social nu se limitează doar la grupurile vulnerabile; el vizează tot ceea ce contribuie la creșterea calității vieții în comunitate. Oamenii au nevoie de cooperative, asociații și afaceri etice care aduc valoare la firul ierbii și strâng comunitățile în jurul lor”, punctează Angela Achiței.
Printre afacerile finanțate se numără AER din Piatra Neamț — o inițiativă hibridă alcătuită dintr-un magazin fără risipă (zero waste) și un nod de desfacere pentru producătorii locali (conserve, dulciuri tradiționale, panificație artizanală). Proiectul oferă alternative durabile la ambalajele din plastic, iar prin creditul contractat a achiziționat un cuptor profesional pentru extinderea capacității de coacere a pâinii curate, fără aditivi.
În Cluj-Napoca operează Cofeels, prima cafenea socială din oraș, condusă de un antreprenor cu dizabilități, iar angajații săi provin din grupuri marginalizate. Fondurile obținute au garantat capitalul de lucru necesar pentru susținerea activității.
La Iași, restaurantul Cătinel propune meniuri sănătoase pentru copii și părinți, găzduind periodic ateliere dedicate nutriției, alăptării și somnului infantil.
În cadrul ADV România, se aplică cu consecvență modelul de inserție:
„În structurile noastre avem 19 salariați cu dizabilități sau proveniți din medii defavorizate. Nu am accesat credite de la AFIN din motive evidente de neutralitate și conformitate, fiind fondatori, însă transpunem aceleași valori: producem îmbrăcăminte de lucru personalizată prin broderie sau termotransfer și administrăm o prăjitorie de cafea de specialitate. Suntem o întreprindere socială de inserție activă, dedicată integrării durabile pe piața muncii”
Diferența de pondere economică dintre Europa de Vest (9–14% din PIB) și România (sub 2%) este explicată prin vechimea politicilor de sprijin și nivelul investițiilor publice: „Aceste state au un avans istoric considerabil și o cultură solidă a investițiilor de profil. De exemplu, în Spania guvernul a alocat acum doi ani un pachet de peste 100 de milioane de euro pentru întreprinderile sociale, stabilindu-și ca țintă creșterea contribuției acestui segment de la 10% la 12% din PIB.”
În ceea ce privește perspectivele pe termen mediu și lung, Angela Achiței își concentrează eforturile asupra unei reconfigurări a mediului de afaceri.
„Economia socială reprezintă un pilon strategic pentru orice țară, stimulând coeziunea și solidaritatea. Pe fondul tensiunilor globale, afacerile sustenabile — atente la oameni, mediu și comunitate — devin noua normalitate. Sunt convinsă că sectorul va deveni un magnet pentru tânăra generație și că numeroase companii din economia convențională își vor regândi modelele de operare, adoptând bune practici sociale pentru a rămâne competitive”.
COMENTARII / 0