Băncile reacționează în masă după amenzile din dosarul ROBOR

Decizia Consiliului Concurenței de a impune amenzi-record de 3,73 miliarde de lei băncilor acuzate de practici anticoncurențiale în dosarul ROBOR a declanșat o reacție vehementă din partea instituțiilor financiare sancționate.
Reacțiile sunt concentrate pe contestarea deciziilor și pe evaluarea impactului acestora.
Astfel, Banca Transilvania, BCR, BRD, UniCredit, CEC Bank și Raiffeisen afirmă că au operat în conformitate cu cadrul legal și își anunță intenția de a contesta decizia în fața instanțelor.

Pe de altă parte, anumite bănci caracterizează decizia drept „arbitrară”, „nefondată” sau „injustă”.
Între timp, Gheorghe Piperea, avocat, îndeamnă clienții să inițieze acțiuni în justiție împotriva băncilor pentru recuperarea dobânzilor calculate pe baza ROBOR.

La ING Bank, poziția oficială este că „Sancțiunile sunt profund neîntemeiate”. Acest lucru a fost declarat de reprezentanții băncii.

Citește șiAlimentele se vor scumpi din nou în octombrie. Unde vor fi cele mai mari creșteri de prețuri

La ora 17:02, s-a înregistrat o actualizare potrivit căreia ING Bank România a comunicat, în cursul zilei de luni, o poziție fermă prin care respinge în mod categoric rezultatele investigației desfășurate de către Consiliul Concurenței. Această decizie a fost luată în contextul dosarului ROBOR, unde băncii i-au fost aplicate sancțiuni pe care le consideră nejustificate.

ING Bank România a înregistrat oficial anunțul făcut de Consiliul Concurenței pe 7 iunie 2026. În urma acestui anunț, banca a exprimat o poziție fermă, respingând concluziile și sancțiunile impuse, pe care le consideră nejustificate și fundamentate pe o interpretare incorectă a mecanismelor de funcționare ale pieței monetare interbancare, se arată într-un comunicat al băncii.

„ING Bank Romania respinge categoric concluziile acesteia și sancțiunile dispuse, pe care le consideră profund neîntemeiate și bazate pe o înțelegere eronată a modului de funcționare a pieței monetare interbancare”

În cadrul activității sale, instituția a respectat în permanență reglementările actuale și a operat sub supravegherea atentă a BNR.

„Activitatea băncii s-a desfășurat în permanență cu respectarea reglementărilor legale și a normelor aplicabile, în cadrul creat, reglementat și supravegheat de Banca Națională a României, și a fost supusă unor mecanisme continue de control, care nu au evidențiat deficiențe. Integritatea și responsabilitatea față de clienții noștri și față de societate sunt valori esențiale ale băncii noastre, pe care le urmăm în toate acțiunile pe care le întreprindem. După comunicarea deciziei motivate, ING Bank Romania va exercita cu hotărâre toate căile legale de contestare, având convingerea că a acționat corect, legal și cu respectarea obligațiilor față de clienți și piață”, potrivit comunicatului de presă.

Într-un context reglementat de Banca Națională a României, activitățile noastre au fost permanent aliniate la cerințele legale și normele în vigoare. Controlul continuu nu a scos la iveală nicio deficiență. Valorile noastre fundamentale, integritatea și responsabilitatea față de clienți și societate, stau la baza fiecărei acțiuni întreprinse. În urma deciziei motivate, ING Bank Romania va utiliza toate mijloacele legale disponibile pentru contestare, fiind convinsă că a procedat corect și în conformitate cu obligațiile sale față de clienți și piață.

În legătură cu dosarul ROBOR, Exim Banca Românească a declarat:

„Concluziile par să se bazeze pe o înțelegere neancorată în realitate”

Această afirmație a băncii ridică întrebări cu privire la corectitudinea concluziilor trase.

În urma deciziei Consiliului Concurenței, Exim Banca Românească a decis să atacate în justiție această hotărâre, argumentând că rezultatele investigației n-au o reflectare fidelă a mecanismelor reale care guvernează funcționarea pieței monetare interbancare.

Reacția Exim Banca Românească vine după investigația Consiliului Concurenței privind procesul de fixing al pieței, proces în care banca a fost acuzată de anumite nereguli.

„Exim Banca Românească respinge ferm concluziile investigației derulate de Consiliul Concurenței”

,
se menționează în poziția oficială a băncii, care consideră că acuzațiile nu sunt susținute de fapte și nu reflectă contribuția sa la funcționarea pieței monetare interbancare din România.
Banca subliniază că toate activitățile sale se desfășoară în conformitate cu cadrul legal și de reglementare aplicabil instituțiilor de credit din România și din Uniunea Europeană.
BNR este instituția care supraveghează activitatea băncii, asigurând respectarea standardelor prudențiale și de guvernanță europene.

• Exim Banca Românească a oferit un volum consistent de date și explicații tehnice pentru a demonstra că a operat în limitele cadrului legal.
• Toate principiile de integritate și transparență sunt respectate de bancă.

În urma investigației, Exim Banca Românească a transmis precizări pentru a clarifica acuzațiile aduse.

În opinia instituției, anumite rezultate ale investigației Consiliului Concurenței nu se bazează pe o percepție corectă a realităților din domeniul monetar. Se pare că anumite deducții au fost făcute fără o înțelegere aprofundată a mecanismelor specifice acestei piețe. Astfel, aceste concluzii nu reflectă în mod adecvat importanța reglementărilor și a supravegherii exercitate de către banca centrală.

„Anumite concluzii intuite din minuta deliberării par să se bazeze pe o înțelegere neancorată în realitate a mecanismelor specifice pieței monetare și astfel nu reflectă rolul cadrului reglementat și al supravegherii exercitate de banca centrală”

În plus, va recurge la toate mijloacele juridice posibile pentru a ataca sancțiunea impusă.
Decizia va fi, de asemenea, supusă controlului judiciar.

Totodată, a anunțat că va utiliza toate căile legale disponibile pentru contestarea sancțiunii.

Nu a oferit detalii suplimentare privind pașii următori.

reworked to:

De asemenea, a fost anunțată intenția de a utiliza toate căile legale disponibile în vederea contestării sancțiunii respective.
Această decizie va fi atacată pe calea juridică.

Informația de bază a fost prezentată anterior.

Consiliul Concurenței a aplicat amenzi fără precedent în valoare totală de 3,73 miliarde de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 710 milioane de euro, drept urmare a încălcării reglementărilor privind concurența, fiind vizate 10 bănci care au coordonat modul în care se stabilește ROBOR.

În urma unei investigații, s-a stabilit că băncile au încălcat prevederile Legii concurenței, precum și cele ale Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, prin schimburi de informații considerate a fi confidențiale și de importanță strategică, în cadrul procesului de stabilire a ratei ROBOR.

Urmărirea a fost inițiată la sfârșitul anului 2022 și, conform autorităților, a fost supusă tuturor etapelor de evaluare și verificare, inclusiv mecanismului de colaborare cu Comisia Europeană.
Hotărârea poate fi atacată în fața instanței judecătorești în termen de 30 de zile de la data la care au fost făcute publice detaliile deciziei.

Potrivit lui Chirițoiu, situația nu implică un grup infracțional organizat în manieră clasică, ci mai degrabă un nivel ridicat de schimb de informații între bănci.

„Nu vorbim despre un cartel clasic, ci despre prea mult schimb de informații”

a declarat Chirițoiu.

Detalii suplimentare au fost oferite de către Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, într-o declarație recentă la Digi24, duminică.
Acesta a explicat că rezultatele investigației nu au arătat un „cartel clasic” în care băncile ar fi stabilit în mod direct ROBOR, ci mai degrabă un schimb excesiv de informații între băncile participante la procesul de fixing.

Procesul de stabilire a ratei ROBOR a fost descris ca fiind foarte delicat de către Bogdan Chirițoiu, care a subliniat că nu se bazează pe tranzacții efective.

„Nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR”

, a declarat el, adăugând că fixarea acestui indice nu se realizează ca într-o bursă unde unii vând și alții cumpără.
În schimb, cotațiile sunt esențiale în acest proces și Bogdan Chirițoiu a avertizat că băncile nu ar trebui să discute între ele și să nu schimbe informații pentru a evita orice formă de influențare a ratei ROBOR.

Autoritatea de reglementare a concurenței a identificat drept problemă centrală a investigației schimbul de informații și colaborarea excesivă între instituții care sunt în concurență directă.

Afirmația lui Chirițoiu subliniază problema colaborării excesive între bănci.

„Noi asta am descoperit. Problema principală este că o bancă vede cât cotează altă bancă, plus faptul că ei au schimbat informații între ei, au discutat metodologii și așa mai departe. Deci prea multă colaborare, prea mult schimb de informații între firme care sunt concurente și care trebuie să-și țină foarte bine compartimentalizate activitățile, să coteze independent, spune legislația”

Această declarație evidențiază necesitatea independenței în activitățile băncilor, potrivit legislației.

Mecanismul ROBOR fiind operațional, inflația reprezintă principalul factor care afectează nivelul dobânzilor, potrivit acestuia.

Funcționalitatea mecanismului a fost evidențiată de către președintele Consiliului Concurenței, care a declarat:

„Mecanismul funcționează. Ok, imperfect, dar mecanismul funcționează. Piața bancară funcționează. Nivelul dobânzilor ține în primul rând de nivelul inflației. Dacă avem inflație mare, evident că avem dobânzi mari”

Înțelegerea ROBOR este esențială pentru o mulțime de persoane din România, ROBOR fiind un indice crucial în acest context. Indicele ROBOR are o importanță deosebită pentru milioane de români, a căror situație financiară este direct influențată de acesta.

Indicele ROBOR este o valoare medie care reflectă costul împrumuturilor pe termen scurt între bănci în lei, pe piața interbancară.
Timp de mai mulți ani, acest indice a servit drept reper pentru creditele în lei cu dobândă fluctuantă oferite atât populației, cât și companiilor.
De asemenea, modificările acestui indice au un impact direct asupra ratelor achitate de un număr mare de români.

Potrivit acuzațiilor, băncile ar fi coordonat strategiile lor în procesul de stabilire a ROBOR, afectând astfel piața prin interacțiuni informale.
Consiliul Concurenței susține că aceste bănci și-ar fi coordonat comportamentul, influențând piața financiară prin schimburi de informații în procedura de fixing a ROBOR.

Respingând acuzațiile, instituțiile bancare susțin că procedura este strict reglementată și permanent monitorizată de către Banca Națională a României (BNR).

Reacția Banca Transilvania la decizie a fost critică, exprimând profundă îngrijorare în legătură cu impactul acesteia asupra sistemului financiar.

„Decizia dovedește o profundă lipsă de înțelegere a sistemului financiar”

a declarat Banca Transilvania.

Cele mai severe penalități din respectivul dosar au fost aplicate Banca Transilvania.

Următoarele sume au fost stabilite ca amendă:

• 875,74 milioane de lei pentru entitatea responsabilă;
• 85,03 milioane de lei pentru acuzațiile aduse OTP Bank România, institutie financiara care a fost achiziționată ulterior de BT.

Suma totală a sancțiunilor impuse grupului este de aproximativ 960 de milioane de lei.

Ömer Tetik, aflat la conducerea băncii BT, a făcut cunoscut faptul că respectiva decizie va fi atacată în fața instanței judecătorești, el afirmând totodată că demersurile băncii au fost „corecte și legale”.

Ömer Tetik a afirmat că intenționează să demonstreze corectitudinea și legalitatea acțiunilor băncii sale în fața acuzațiilor.
El a mai adăugat că decizia luată de către Consiliul Concurenței cu privire la ROBOR demonstrează o nesfârșită lipsă de cunoaștere a mecanismelor sistemului financiar, precum și a normelor de calculare a acestui indice.

„Vom lupta să ne dovedim nevinovăția și să arătăm că BT a acționat corect și legal. Decizia Consiliului Concurenței, în legătură cu «investigația ROBOR», dovedește o profundă lipsă de înțelegere a funcționării sistemului financiar și a regulamentelor privind calcularea ROBOR”

BT consideră decizia ca fiind nejustificată și lipsită de fundamentare, avertizând că repercusiunile financiare ar putea avea un efect negativ asupra procesului de creditare a economiei.

Banca a afirmat, printr-un comunicat, că decizia Consiliului Concurenței promovează populismul și afectează perspectivele unei relansări economice într-un moment dificil pentru țară și economie, când sistemul bancar reprezintă principalul sprijin al stabilității financiare.

În același timp, banca se plânge de faptul că valoarea amenzilor a fost dezvăluită public înainte de a fi notificată oficial cu privire la decizia detaliată.

Reacția băncii BCR a fost una de uimire, exprimând surpriza sa în urma deciziei Consiliului, după cum se exprimă:

„Poziția Consiliului este surprinzătoare”

O amendă în valoare de 577,36 milioane de lei a fost aplicată BCR, entitate care face parte din grupul austriac Erste.

Urmare unei analize anterioare, același organism de reglementare a examinat deja mecanismul ROBOR.
Consiliul Concurenței a adoptat o poziție care a ridicat surpriză și a declarat că respectiva decizie încă nu a fost oficial comunicată băncii.
În legătură cu această problemă, instituția financiară a menționat că decizia motivată încă nu i-a fost transmisă.

Decizia Consiliului Concurenței în acest caz a ridicat surpriză și mai mare având în vedere că aceeași instituție a efectuat anterior o analiză detaliată a procesului de determinare a indicilor ROBID/ROBOR și a modalității de implementare a acestuia.
În urma unui studiu amănunțit care a avut loc în anul 2013, s-a stabilit că nu au existat încălcări ale reglementărilor privind concurența.
Banca a afirmat următoarele:

„Poziția Consiliului Concurenței în acest caz este cu atât mai surprinzătoare cu cât aceeași autoritate a mai analizat în trecut atât procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR, cât și modul în care aceasta era pusă în practică, și a constatat, în urma investigației închise în anul 2013, inexistența vreunei încălcări a normelor de concurență”

, potrivit BCR.

Potrivit băncii, sistemul ROBOR se caracterizează prin transparență, fiind totodată accesibil și cunoscut, iar funcționarea sa se desfășoară sub supravegherea atentă a Băncii Naționale a României (BNR).

În urma acuzațiilor aduse, instituția financiară a transmis că nu este de acord cu rezultatele anchetei, anunțând că se va apăra energic prin toate căile prevăzute de lege și de cadrul internațional, european și național.

„Respingem constatările acesteia și ne vom apăra cu fermitate, prin toate mecanismele legale și instituționale prevăzute de cadrul național, european și internațional”

BRD a reacționat prin declarația:

„Respectarea regulilor a dus, paradoxal, la sancțiune”

Această afirmație a băncii subliniază o situație ironică în care respectarea strictă a normelor a rezultat într-o sancțiune.

BRD a fost supusă unei sancțiuni financiare în valoare de 412,47 milioane de lei și a declarat un „dezacord ferm” în legătură cu rezultatele anchetei.

Urmare a sancționării primite, instituția financiară susține că a aplicat reguli și proceduri ROBOR cu strictețe. În mod paradoxal, tocmai conformitatea cu reglementările a rezultat în sancționarea băncii, după cum se arată.

Într-o declarație surprinzătoare, reprezentanții BRD au afirmat că

„Surprinzător, ne aflăm în situația în care respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune”

.

Decizia va fi contestată pe toate căile legale disponibile de către instituție.

Reprezentanții băncii au declarat că vor face toate eforturile pentru a se apăra în mod legal și că vor utiliza toate resursele juridice disponibile.

„Și noi vom lupta cu toate mijloacele legale pe care le avem la dispoziție”

au transmis oficialii instituției financiare.

La UniCredit, reacția la decizie a fost exprimată printr-un mesaj în care se critica modul în care a fost luată această decizie.

„Caracter arbitrar al acestui act administrativ”

au declarat reprezentanții băncii.

UniCredit Bank consideră decizia luată de Consiliul Concurenței drept una nedreaptă și lipsită de o bază argumentată, după cum afirmă reprezentanții băncii.

Se susține că băncile nu au avut ocazia să-și prezinte argumentele tehnice și juridice în mod adecvat în cadrul procesului de audiere.
Nu a avut loc o evaluare corespunzătoare a considerentelor tehnice și juridice expuse pe parcursul acestor audieri.

Decizia luată în acest caz a stârnit o reacție puternică din partea UniCredit, care a declarat că

„Modul în care a fost gestionată această investigație arată că niciunul dintre argumentele tehnice și juridice prezentate pe parcursul audierilor nu a fost de fapt analizat. Ne exprimăm profunda dezamăgire față de caracterul arbitrar al acestui act administrativ”

.

În urma acuzațiilor, instituția financiară a anunțat că intenționează să se adreseze justiției pentru a-și dovedi nevinovăția.
Aceasta susține că va furniza dovezi clare care să confirme nevinovăția sa.

„dovezi incontestabile de nevinovăție”

vor fi prezentate în cadrul procesului.

În urma deciziilor recente, CEC Bank a declarat că intenționează să escaladeze situația prin intermediul instanțelor europene. Este o poziție fermă a băncii, care a exprimat deja această decizie: „Vom merge inclusiv în instanțele europene”.

CEC Bank a fost sancționată cu o amendă în valoare de 332,98 milioane de lei și neagă ferm acuzațiile privind manipularea ROBOR.
Banca declară că este dispusă să-și susțină drepturile chiar și în fața instanțelor europene.

CEC Bank a declarat că orice cuantum de amendă impus în lipsa unor dovezi clare și directe privind un comportament anticoncurențial este arbitrar și ar putea destabiliza grav sectorul bancar care finanțează economia reală a României.

Procesul este de așteptat să fie unul îndelungat, iar instituția se declară pregătită pentru acesta.

În legătură cu acuzațiile de înțelegere între bănci, Raiffeisen a declarat:

„Nu există dovezi ale unei înțelegeri între bănci”

Afirmația a fost făcută în urma investigațiilor și reflectă poziția băncii Raiffeisen în acest caz.

Potrivit Raiffeisen Bank, rezultatele investigației nu au demonstrat că băncile ar fi ajuns la un acord pentru fixarea cotațiilor ROBOR.

Potrivit băncii, mecanismul ROBOR este caracterizat printr-un cadru strict reglementat, în care băncile participante acționează în conformitate cu reguli tehnice precise, care sunt supravegheate de către autoritățile competente.

„ROBOR este un mecanism strict reglementat, în cadrul căruia băncile participante operează exclusiv în baza unor reguli tehnice clare, supravegheate de autoritățile competente”

, a transmis banca.

Potrivit reprezentanților Raiffeisen, sistemul de fixing în sine asigură transparența cotațiilor, care nu poate fi considerată ca fiind rezultatul unei înțelegeri tacite între participanții la sistem.

Urmare a deciziei recente, instituția financiară a declarat că va duce litigiul în fața instanțelor judecătorești cu scopul de a proba exactitatea demersurilor sale.

„Vom contesta decizia în instanță pentru a demonstra corectitudinea conduitei noastre și avem încredere că instanțele vor confirma legalitatea și responsabilitatea acțiunilor noastre”

a transmis banca.

Chirițoiu a declarat că sancțiunile financiare impuse băncilor în dosarul ROBOR sunt obligatorii pentru a fi achitate, chiar dacă entitățile respective decid să le conteste ulterior.
Decizia privind plata amenzilor nu este influențată de procesul de contestare.

„Amenzile trebuie plătite chiar dacă sunt contestate”

În ciuda așteptărilor, Bogdan Chirițoiu a afirmat că băncile au tot dreptul să atace sancțiunile impuse în justiție; cu toate acestea, el a ținut să precizeze că amenzile rămân obligatorii, chiar dacă instituțiile financiare decid să inițieze un proces.

Afirmația a fost făcută de către președintele Consiliului Concurenței, care a subliniat că băncile au dreptul de a contesta amenzile în instanță.
În ciuda acestui fapt, oficialul a menționat că ratele de succes ale instituției pe care o conduce în fața instanțelor sunt peste 90%.

„Ce este important de precizat însă este că deciziile sunt executive. Deci, indiferent dacă le contestă în instanță, amenzile trebuie plătite”

, a adăugat el.

Următorul pas în procesul de conformare îl reprezintă prezentarea unor planuri detaliate de către bănci, planuri care urmează să fie înaintate în termen de 60 de zile de la data la care băncile vor primi motivarea oficială.

Următorul pas în procesul de conformare este așteptat în termen de 60 de zile de la primirea motivării, timp în care băncile trebuie să prezinte planuri de conformare.
În paralel, acestea au la dispoziție 30 de zile pentru a efectua plata și pentru a intenta acțiuni în instanță, după cum

„au 30 de zile să plătească și să acționeze în instanță”

și

„au 60 de zile să vină cu planuri de conformare”

, a explicat acesta.

„Dacă ROBOR a fost manipulat în sus, cine l-a scăzut?”

Declarația a fost făcută în contextul discuțiilor despre posibilele manipulări ale ratei ROBOR.

Recent, chestiunea ROBOR a făcut obiectul unor declarații din partea Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României.

Declarația făcută de acesta subliniază că manipularea ROBOR-ului în trecut ar fi putut avea consecințe nefaste.

„Dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște șmecheri, de ce a scăzut cu 2% recent ROBOR? Tot ei l-au scăzut? Discuția asta cu ROBOR a reapărut și tulbură societatea românească și îmi dau seama cât de periculoasă e toată discuția”

a ridicat întrebări cu privire la stabilitatea și transparența acestui indice.

Investigația nu a avut ca obiectiv Banca Națională a României, a declarat Bogdan Chirițoiu, care a adăugat că rolul Consiliului Concurenței se limitează la asigurarea respectării regulilor de concurență.

Decizia recentă a Consiliului Concurenței ar putea avea repercusiuni semnificative pentru clienții care au luat credite legate de ROBOR, potrivit avocatului și europarlamentarului Gheorghe Piperea.
Acesta consideră că această decizie poate deschide posibilitatea ca clienții să inițieze acțiuni în justiție pentru a recupera sumele plătite drept dobânzi pentru creditele respective.

Decizia Consiliului Concurenței poate deschide calea unor procese prin care clienții să ceară recuperarea dobânzilor plătite pentru creditele legate de ROBOR.

Potrivit lui Piperea, decizia Curții Constituționale, odată făcută publică, va putea fi invocată în cadrul proceselor judiciare prin care clienții să solicite rambursarea dobânzilor majorate, plătite în mod excesiv băncilor, ca rezultat al acestei presupuse înțelegeri anticoncurențiale.

„Decizia CC, odată publicată, va putea sta la baza proceselor judiciare de recuperare de către clienți a dobânzilor umflate plătite băncilor ca urmare a acestei practici cartelare”

, a afirmat acesta pe Facebook.

Urmările acestei decizii ar putea avea repercusiuni asupra perioadei 2018-2026, potrivit acestuia, care se așteaptă ca băncile să încerce să suspende efectele acestei decizii prin intermediul proceselor.

Durata proceselor judiciare este irelevantă, potrivit declarațiilor avocatului, care a afirmat:

„Nu contează cât durează procesele”

.

În urma sancționării din dosarul ROBOR, băncile afectate vor fi notificate oficial cu privire la deciziile detaliate ale Consiliului Concurenței, după care vor iniția procedurile judiciare.