Canicula influențează transportul, producția energetică și eficiența, în același timp modificând rapid preferințele de cumpărături ale consumatorilor, generând pierderi pentru anumite sectoare și câștiguri pentru altele, subliniază Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, firmă de investiții pe piețele bursiere internaționale.
Europa se găsește în fața al patrulea val de căldură din acest an. În Italia, toate orașele mari au fost plasate în zona de alertă maximă, din cauza riscurilor pentru sănătate. Franța și Spania continuă să se confrunte cu incendiile, iar în Slovacia și Austria s-au atins temperaturi noi, depășind 41 de grade.
Canicula a ajuns și în România, iar se preconizează ploi și furtuni. Rinul și Dunărea au înregistrat niveluri minime record în anumite zone, blocând sau restricționând sever traficul maritim și producția de energie nucleară. Întârzieri pe rutele logistice cheie pentru transportul materiilor prime, produselor chimice și bunurilor de consum se adaugă la costurile energiei și combustibililor, exercitând presiune asupra economiei europene.
Citește șiHollywood și AI la Impact SEE'26: potențialul de creștere există
Conform unei evaluări realizate de Institutului Kiel, impactul asupra industriei ar fi de 1%, iar întregul sector economic ar suferi o scădere de 0,1-0,2% din cauza unei singure luni în care nivelul Rinului a rămas scăzut, subliniaz
În cadrul XTB România, Claudiu Cazacu activează ca specialist în consultanță. Foto: XTB România.
La nivel european, amploarea consecințelor este intensificată de problemele întâmpinate pe Dunăre. În ciuda faptului că precipitațiile recente din zona superioară a basinului Dunării ar putea oferi un ajutor în perioada ce urmează, este necesar un aport suplimentar semnificativ pentru a restabili condițiile pe linia de plutire.
Prelungirea situației restricționate ar adânci costurile cu energia și transportul, punând în pericol chiar și estimarea de 0,7-0,8% pentru avansul economiei zonei Euro anul acesta, care ar marca aproape o înjumătățire față de ritmul anului 2025. În cea mai recentă evaluare, BCE a coborât chiar estimarea de creștere la 0,6%, o ajustare semnificativă față de estimarea de 1% anterioară.
Canicula reconfigurează lista de cumpărături.
În rândul cumpărătorilor, modelele de achiziție se schimbă. În prima etapă, temperaturile ridicate stimulează rapid achizițiile de echipamente de răcire, piese de bricolaj pentru protecția solară, îmbrăcămintea ușoară și costumele de înot.
Pe termen mai lung, temperaturile ridicate susțin vânzările de băuturi reci, creme de protecție solară și înghețată.
În această situație, firme precum Magnum Ice Cream Company înregistrează o creștere a veniturilor. Compania, desprinsă de la Unilever, deține aproximativ 21% din piața mondială și operează în 80 de națiuni. Acțiunile sale au înregistrat un plus de 48% față de minimul de 27 aprilie și au acumulat un avans de 24,1% în acest an. În același timp, Unilever, proprietarul brandului Lipton, a înregistrat o scădere de 1,07% pe piața bursieră în acest an, conform declarațiilor lui Claudiu Cazacu.
Portofoliul său diversificat spune mai degrabă o poveste despre poziția de piață, prinsă între presiunea pe prețurile materiilor prime și reticența consumatorilor de a cheltui. O situație similară se observă la General Mills, unde scăderea este și mai adâncă, de 21,41% anul acesta, brandul sau Häagen-Dazs nefiind de ajuns pentru a tracta întregul grup, apăsat de costul cu datoriile, în zona de profit. Brandul a înregistrat creștere în Japonia și interes sporit în Coreea de Sud, dar a ieșit din activitatea de vânzare directă de pe piața din China.
În România, Magnum controlează brandul Betty Blue, care ocupă poziția de top pe piața locală de înghețată, și de asemenea deține Napoca, clasată pe locul patru. Top Gel se situează în locul doi, iar Corso, proprietatea Macromex, ocupă poziția a treia. În ciuda faptului că unele firme din domeniu au înregistrat în 2025 scăderi moderate ale veniturilor și profiturilor, sectorul prezintă perspective pozitive anul acesta, afirmă reprezentantul XTB.
În ansamblu, însă, consumatorii din România resimt efectele inflației și ale incertitudinii. În general, în Europa, când temperaturile urcă prea mult, activitatea economică suferă, productivitatea este erodată, iar impactul asupra PIB-ului poate ajunge la 0,3-0,5%, conform unui studiu din 2021 (García-León et al.).
De asemenea, se constată că efectele se distribuie în mod inegal, iar în zonele vulnerabile depășesc chiar 1% din PIB. Datele obținute în cadrul studiului, având în vedere tendințele, ar putea chiar să subestimeze impactul viitor al episoadelor de căldură extremă.
COMENTARII / 0