Prognoza de creștere a economiei naționale pentru anul 2026 a fost drastic ajustată de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), coborând de la 1% la o valoare de numai 0,1%, drept urmare a unor factori precum inflația crescută, impactul consolidării fiscale, situația din Orientul Mijlociu și reducerea ritmului de consum.
„Va fi un an dificil pentru România”
, a afirmat Aurelian Dochia, expert în economie, în cadrul unei declarații pentru Digi24.ro, apreciind că noua estimare reflectă o perspectivă mai realistă comparativ cu anii precedenți și evidențiind perioada economică dificilă pe care o traversează România, caracterizată prin prudență atât în rândul consumatorilor, cât și al investitorilor.
Citește șiAlimentele se vor scumpi din nou în octombrie. Unde vor fi cele mai mari creșteri de prețuri
Prognoza macroeconomică pentru perioada 2026-2029, lansată de CNSP, prezintă o estimare a Produsului Intern Brut al României, care ar urma să atingă 2.056 miliarde lei în anul 2026, comparativ cu 1.916 miliarde lei înregistrate în 2025.
O revizuire drastică a fost adusă prognozei economice de către CNSP, ca urmare a unui context geopolitic încărcat de tensiuni și a repercusiunilor financiare provocate de conflictul care are loc în Orientul Mijlociu.
Conditiile actuale de pe scena geopolitică mondială au impact semnificativ asupra prognozelor macroeconomice pe termen mediu, marcate de incertitudini accentuate odată cu escaladarea tensiunilor în regiunea Orientului Mijlociu, care a dus la perturbări majore pe piața energetică globală. Ca urmare a creșterii costurilor carburanților, efectele inflaționiste s-au combinat cu provocările economice interne, determinate de eforturile de corectare a dezechilibrelor macroeconomice prin continuarea măsurilor de consolidare bugetară, generând astfel o deteriorare a perspectivelor pentru anul în curs, potrivit CNSP.
Potrivit surselor oficiale, scăderea PIB în primul trimestru al anului 2026 și datele INS au fost invocate ca motive, alături de evoluții nefaste înregistrate în ceea ce privește consumul populației, comerțul și serviciile.
Conform prognozei CNSP, creșterea economică pentru anul 2026 este estimată la 0,1%. Anul viitor se anunță a fi extrem de dificil pentru România, potrivit declarațiilor lui Aurelian Dochia.
„Va fi un an dificil pentru România”
a afirmat acesta.
2026 va fi un an marcat de o perioadă de cvasi-stagnare pentru economia românească, potrivit estimărilor CNSP pe partea de ofertă.
După patru ani consecutivi de scădere a valorii adăugate brute, industria rămâne afectată de reducerea competitivității și de majorarea costurilor, în special cele legate de energie.
Se estimează că sectorul serviciilor va înregistra o scădere, ca urmare a repercusiunilor măsurilor de consolidare fiscală pe consumul populației.
În ciuda provocărilor, un singur sector rămâne o forță motrice pentru economie, și anume construcțiile, care sunt puternic influențate de investițiile în infrastructură și de asimilarea eficientă a fondurilor europene.
Potrivit analizei, sectorul construcțiilor își menține poziția de cel mai dinamic sector, datorită în special construcțiilor inginerești, care au fost impulsionate de absorbția fondurilor europene, precum și de o revenire a construcțiilor rezidențiale observată în prima parte a anului, afirmă CNSP.
Prognoza arată că 2026 va înregistra o creștere a investițiilor brute cu 4,2%, impulsionată de accelerarea absorbției fondurilor europene alocate prin programul Next Generation EU și de apropierea termenului limită pentru PNRR.
Pe aceeași linie, se prevede că consumul privat va suferi o încetinire considerabilă, fapt ce va avea drept rezultat o contribuție defavorabilă asupra expansiunii economice.
În evaluarea sa, Comisia de Prognoză a adoptat o poziție mai apropiată de realitate comparativ cu perioadele anterioare.
Potrivit unei declarații recente, Aurelian Dochia, analist economic, a informat Digi24.ro că ultimele prognoze ale CNSP oferă o imagine mult mai exactă a stării actuale a economiei din România.
Schimbarea de abordare a Comisiei Naționale de Prognoză în estimările sale economice a fost remarcată de Aurelian Dochia, care a făcut această declarație.
El a menționat că prognozele anterioare ale Comisiei erau caracterizate printr-un optimism exagerat.
În prezent însă, Dochia consideră că acestea au devenit mai realiste, fapt care se reflectă în actualizările anuale ale prognozelor, ținând cont de evoluțiile economiei reale.
„Ca observație generală aș spune că în ultima vreme Comisia Națională de Prognoză pare să fie mai realistă în estimările pe care le face cu privire la perspectivele economiei. Pentru că, cu doar câțiva ani în urmă, de fiecare dată prognozele ei se așezau la nivelul maxim al optimismului posibil. Acum cred că sunt un pic mai realiste și evident că prognozele astea sunt actualizate în fiecare an și Comisia Națională trebuie să țină seama de ceea ce se întâmplă efectiv în economie”
2026 se va dovedi a fi un an extrem de provocator, atât pe plan intern, cât și în context internațional, a declarat sursa.
Problemele interne și conjunctura internațională vor avea un impact semnificativ.
Va fi un an dificil pentru România
, a adăugat Aurelian Dochia.
Perspectivele economice pentru România în anul 2026 sunt sumbre, potrivit analistului economic Aurelian Dochia, care a declarat că
„Este clar că anul 2026 va fi un an dificil din punct de vedere al creșterii economice pentru România”
.
Cauzele acestei situații sunt multiple, printre care se numără contextul internațional marcat de conflicte și incertitudini geopolitice la nivel global.
Prețurile la materii prime și energie au un impact negativ asupra economiei europene și, implicit, a celei românești.
Analistul menționează că există și factori negativi pe plan intern, care contribuie la această prognoză nefavorabilă.
Aurelian Dochia a subliniat că incertitudinea politică și măsurile fiscale au sporit prudența în economie, declarând:
„Pe lângă impactul generat de măsurile fiscale implementate anul trecut, care au început să aibă efecte, se adaugă acum și această situație de incertitudine determinată de criza politică. Nu este clară direcția pe care o va lua, din perspectiva măsurilor economice, noul guvern care urmează să fie instalat. Există o prudență accentuată, atât în rândul consumatorilor, cât și al investitorilor din România, ceea ce impune ca perspectivele pentru 2026 să fie extrem de rezervate”
.
Motivația din spatele scumpirilor persistente în ciuda încetinirii ritmului de creștere a economiei rămâne un fenomen interesant.
Motivul pentru care populația încă simte efectele inflației și ale scumpirilor a fost elucidat de Aurelian Dochia, care a oferit o explicație pertinentă.
Potrivit acestuia, Aurelian Dochia, există o problemă de sincronizare între creșterea producției și evoluția veniturilor și costurilor.
Producția nu reușește să țină pasul cu veniturile și costurile
a afirmat el.
Această situație conduce la o economie care aproape stagnează.
Motivul creșterii prețurilor a fost elucidat prin prisma creșterilor de venituri înregistrate, chiar dacă acestea au avut loc într-un ritm considerabil mai lent decât în perioadele precedente.
Aceste creșteri de venituri au avut loc, însă producția a rămas constantă.
Într-un astfel de scenariu,
„soluția, atunci când cresc veniturile, ele se îndreaptă fie spre cantități mai mari, fie spre prețuri mai mari”
.
Producția fiind stagnantă, rezultă că creșterea prețurilor devine o consecință aproape inevitabilă.
Astfel, fenomenul a fost explicat prin faptul că veniturile în creștere se pot canaliza fie către majorarea cantităților produse, fie către creșterea prețurilor, în situația în care producția nu se modifică.
Potrivit unui analist economic, exemplul tipic care demonstrează acest fenomen este majorarea costurilor carburanților:
„Am înregistrat o reducere a volumului consumat în primele luni ale anului, însă datorită creșterii prețurilor, populația a suportat cheltuieli mai mari. Acest efect se propagă similar în toate sectoarele”
.
Astfel, efectul de creștere a prețurilor devine evident în multiple domenii.
Prognoza pentru viitorul apropiat arată o tendință de creștere economică modestă, potrivit CNSP, care anticipează 2,2% pentru 2027, 2,4% în 2028 și 2,1% în 2029. Această relansare se va baza pe scăderea inflației, îmbunătățirea condițiilor financiare și continuarea investițiilor, în special în domeniul infrastructurii.
Incertitudinea planează asupra prognozei, care se confruntă cu riscuri majore, avertizează instituția, menționând că „prognoza macroeconomică se caracterizează printr-un nivel ridicat de incertitudine, iar continuarea conflictului din Orientul Mijlociu, nerespectarea reformelor de consolidare bugetară sau accentuarea politicilor comerciale internaționale ar putea conduce la o deteriorare a stabilității macroeconomice”.
COMENTARII / 0