De ce le plac nemților banii cash mai mult decât oricăror altor europeni

În fața unui stand de pește din piața fermierilor, Sabine Wolfram a selectat cu atenție fructele de mare, apoi a scos portofelul și a ridicat câteva bancnote. Berlineza, în vârstă de 65 de ani, nu a avut opțiuni: taraba, deși înregistrează de obicei vânzări ce depășesc 100 de euro, acceptă doar numerar. Când i s-a întrebat dacă preferă plata cu numerar sau card, răspunsul a fost imediat:

„Nur Bares ist Wahres”

Acest proverb german, care rimează, se traduce prin numai numerarul este real, subliniază conținutul unui articol al

Citește șiȘeful Dacia România: Uzinele din Maroc plătesc pentru energie mai puțin de jumătate din prețul României

Opinia lui Sabine Wolfram se răspândește pe scară largă în cadrul pieței Karl-August-Platz, situată în cartierul Charlottenburg din Berlin, unde evenimentul se desfășoară de două ori pe săptămână. În acest loc, la fel ca în restul Germaniei, numerarul deține puterea.

În săptămânile recente, guvernul a inițiat un efort târziu, însă coordonat, în direcția adoptării plăților digitale. Lars Klingbeil, ministrul finanțelor, solicită ca toate magazinele și restaurantele să accepte plăți cu cardul sau prin telefonul mobil începând cu anul viitor.

Ministerul său pregătește un regulament pentru înlocuirea celor 115.000 de case de marcat manuale din Germania cu unele electronice, în scopul îmbunătățirii evidenței contabile și al combaterii evaziunii fiscale. Banca centrală invită întreprinderile mici să participe la un program-pilot privind „euro digital”.

În ciuda acestor aspecte, sondajele indică că există o confruntare dificilă în cadrul unei populații care rămâne mai dependentă de numerar decât orice altă din Uniunea Europeană.

Un sondaj recent efectuat de YouGov a arătat că 73% dintre germani continuă să recunoască numerarul ca modalitatea de plată cea mai frecventă. Această cifră reprezintă cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, depășind cu puțin 71% observat în Austria, însă se distinge semnificativ de valorile din țările nordice, care conduc tranziția către plățile electronice: în Suedia se raportează doar 25%, iar în Danemarca 32%.

Surprinzător, Germania se dovedește a fi singura țară din UE în care această cifră arată o creștere evidentă.

Prezența predominantă a numerarului poate părea neobișnuită în cea mai mare economie din Europa, o națiune care de mult timp se laudă cu nivelul său de tehnologie avansată. În ciuda acestui fapt, mulți germani exprimă o încredere profundă scăzută în autorități și în instituțiile bancare, citând experiențele din perioada nazistă și din sistemul de supraveghere al Germaniei de Est în timpul Războiului Rece. Potrivit lor, banii în numerar nu sunt supuși monitorizării digitale sau manipulării.

„Banii și plățile sunt o chestiune de încredere”, a declarat Niklas Arvidsson, expert în plăți cu numerar și prin telefonul mobil la Institutul Regal de Tehnologie KTH din Stockholm și autor al cărții „Construirea unei societăți fără numerar: calea suedeză către viitorul plăților în numerar”.

Suedia, a spus Arvidsson, este „o societate caracterizată de un nivel foarte ridicat de încredere. Avem încredere în instituții, avem încredere în guverne, avem încredere în sistemul bancar. Ceea ce înseamnă că suedezii, în general, se simt foarte confortabil fără numerar.” Volumul de numerar în circulație în Suedia a atins nivelul maxim în 2007, a precizat el.

Un factor al acestei încrederi în autoritățile statului constă în faptul că Suedia a experimentat un interval de liniște de mai bine de două sute de ani, începând cu încheierea Războiului Suedezo-Norvegian în 1814. În contrast, Germania a trăit un secol al XX-lea problematic, a declarat Arvidsson, fapt ce a subminat credința.

La Universitatea de Științe Aplicate din Regensburg, Bavaria, Gerhard Rösl, specialist în plăți și promotor al numerarului, a afirmat că cercetări realizate cu diverse metodologii demonstrează că Germania nu constituie o excepție atât de marcantă în Europa.

El a subliniat un studiu efectuat anul trecut de Bundesbank (Banca națională germană, n.r.), care a arătat că 80% dintre germani considerau esențial să păstreze numerarul ca opțiune, în timp ce 68% susțineau că toți comercianții ar trebui să accepte numerar.

„Oamenii plătesc din ce în ce mai mult digital, dar marea majoritate nu dorește să renunțe la numerar”, a spus Rösl.

În cazul Heidi Hilprecht, o comercianță de la piața Karl-August-Platz, tendința de a folosi numerar se traduce în mai mult decât economisirea de 2% la taxele de card bancar.

Părinții ei s-au cunoscut chiar în această piață și au administrat împreună un stand de hrană pentru animale de companie începând din 1948. La acea vreme, efectuau toate tranzacțiile în numerar, cu excepția unor cecuri ocazionale. În copilărie, Hilprecht îi ajuta pe părinții ei să numere monedele și bancnotele pe care le aduceau acasă. „Îmi plăcea senzația tactilă de a ține în mână banii pe care îi câștigaseră”, a spus ea.

Hilprecht, la 63 de ani, continuă tradiția familiei prin vânzarea de hrană naturală pentru animale de companie. Încă preferă numerar, însă observă tot mai des că tinerii nu mai dispun de bani. În acea zi, pentru prima dată, a început să accepte plăți cu card, deși cu reticență.

„Să ții banii în mână este ceva real”, a spus ea. A dat din cap în timp ce a adăugat: „Cealaltă variantă pur și simplu nu este.”