În fiecare an, economia globală suferă pierderi financiare considerabile, estimate la aproximativ 25,4 trilioane de euro, adică aproape o treime din PIB-ul mondial, care se ridică la 82,6 trilioane de euro. Această situație este consecința directă a gestionării în mod linear a resurselor, un scenariu în care, pentru fiecare trei euro generați, unul se pierde. Potrivit studiului Circularity Gap 2026, elaborat de Deloitte și Circle Economy, această problemă poate fi cuantificată prin Decalajul de Valoare (Value Gap), care reprezintă impactul financiar al utilizării ineficiente a resurselor.
Pentru fiecare trei euro creați, un euro se pierde
este o realitate care subliniază oportunitățile oferite de economia circulară, o abordare care vizează reducerea deșeurilor și menținerea valorii în economie.
Citește șiMcDonald's va scumpește burgerii cu inteligența artificială
Conform analizei, cele mai mari cinci surse de pierderi sunt identificate. În fruntea listei se află deșeurile la sfârșitul ciclului de viață, care sunt estimate a depăși 10 trilioane de euro: echipamente și bunuri abandonate înainte ca potențialul lor să fie complet exploatat. Pe locul următor se află ineficiențele energetice, care sunt evaluate la aproximativ 8,7 trilioane de euro, cauzate de ineficiențe de-a lungul întregului lanț de alimentare cu energie, de la sursă la utilizatorul final. O altă categorie importantă o reprezintă consumul excesiv de capital fix, adică deteriorarea rapidă a activelor pe termen lung, precum construcții, infrastructură și echipamente industriale, estimată la 5,2 trilioane de euro. De asemenea, pierderile din procesare sunt estimate în jurul sumei de 904,2 miliarde de euro. În plus, risipa alimentară, evaluată la 650,7 miliarde de euro, include alimente care părăsesc lanțul alimentar fără să fie consumate, incluzând aici pierderile înregistrate în timpul depozitării, transportului, vânzării cu amănuntul și consumului final.
În cadrul lanțurilor de aprovizionare, stricăciunea alimentelor conduce la cheltuieli suplimentare pentru consumatori, în timp ce casarea prematură a produselor electronice înainte ca acestea să-și fi îndeplinit potențialul sau industria modei rapide, care promovează achiziționarea frecventă a articolelor vestimentare purtate pentru perioade extrem de scurte, ilustrează consecințele nefaste ale unui sistem economic liniar și implică cheltuieli nedocumentate. Pe întreaga durată a lanțului de valoare, asemenea pierderi și cheltuieli nedocumentate se acumulează treptat, iar impactul lor final este suportat de societate în ansamblu. Strategiile circulare propun schimbarea acestei tendințe prin prelungirea duratei de funcționare a produselor, sporirea capacității de reutilizare și reparare, precum și prin recuperarea eficace a valorii materialelor la încheierea ciclului lor de viață, conform raportului. Astfel, se pot diminua considerabil pierderile de valoare și se poate conserva și utiliza eficient valoarea generată, în loc de a fi risipită.
În conformitate cu obiectivele economiei circulare, Uniunea Europeană a implementat deja numeroase reglementări menite să promoveze reciclarea și reutilizarea materialelor extrase din deșeuri. Începând cu august 2026, Regulamentul UE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (Packaging and Packaging Waste Regulation – PPWR) va pune accentul pe eficiența economică și valoarea pe termen lung, în loc de conformarea formală. Acest regulament impune standarde stricte, precum reciclabilitatea, reducerea greutății și volumului ambalajelor, și utilizarea minimă a materialelor reciclate în producție. Astfel, companiile care produc, importă sau comercializează ambalaje și produse ambalate au oportunitatea de a transforma ambalajele într-o resursă valoroasă și un avantaj competitiv.
„Value Gap reprezintă nu numai un indicator al ineficienței, ci și o hartă a oportunităților.”
După cum a afirmat Adrian Teampău, Director, Consultanță în economie circulară, Deloitte România, aceste reglementări pot fi abordate ca o șansă de a optimiza costurile, lanțurile logistice și de a rămâne competitive pe piață.
Transformarea structurală a economiei este condiționată de acțiuni concertate între companii, finanțatori și factorii de decizie, care trebuie să se adreseze provocărilor sistemice și să înlăture obstacolele modelului economic tradițional. Tranziția către o economie circulară este vitală nu numai pentru a diminua pierderile de valoare estimate la peste 25 de trilioane de euro anual, ci și pentru atenuarea riscurilor economice și consolidarea rezilienței.
Conform raportului, transformarea oportunităților economiei circulare în rezultate concrete depinde în mare măsură de implicarea activă a companiilor. Acestea pot contribui la păstrarea valorii existente și la generarea de noi surse de valoare prin identificarea și abordarea ineficiențelor în utilizarea resurselor și prin inovarea și adaptarea modelelor de business. În plus, raportul subliniază importanța colaborării între companii, care ar trebui să depășească granițele organizaționale pentru a crea valoare la scară sistemică.
Conform raportului, sectorul financiar are un impact semnificativ în procesul de transformare către o economie de tip circular, atunci când include considerentele privind utilizarea eficientă a resurselor în procesele de evaluare a creditelor și a investițiilor, precum și atunci când estimează vulnerabilitatea la pericolele asociate cu epuizarea materiilor prime și cu disfuncționalitățile în cadrul lanțurilor de alimentare.
Prin intervenții politice publice, factorii de decizie au capacitatea de a micșora diferența de valoare existentă, prin rezolvarea problemelor și a impediimentelor din modelul economic tradițional. Studiul relevă că, pentru diminuarea pierderilor de valoare și a risipei, precum și pentru reducerea riscurilor economice și descoperirea de noi oportunități de creare de valoare, este crucială corectarea deficiențelor mecanismelor de piață prin reglementări coerente și prin crearea unor condiții de concurență loiale. Aceste acțiuni politice ar trebui să acopere toate aspectele, de la cadrul fiscal și standardele specifice sectorului, până la înțelegerile la nivel internațional și tendințele actuale de pe piață.
Potrivit ultimelor informații din raportul Circularity Gap, liniaritatea reprezintă o vulnerabilitate economică structurală, nu doar o problemă de mediu. Ovidiu Popescu, Partener la Deloitte România și Lider al practicilor de energie și sustenabilitate, a afirmat că organizațiile care înțeleg acest aspect și încep să dezvolte sisteme de gestionare a resurselor mai sustenabile vor fi mai bine pregătite să înfrunte
volatilitatea prețurilor la materii prime, restricțiile de reglementare și așteptările tot mai exigente ale investitorilor și ale consumatorilor
.
La scară globală, Deloitte oferă servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță financiară și gestionare a riscurilor pentru aproape toate companiile din topul Fortune Global 500 și pentru numeroase organizații private. Cu ajutorul experților săi, firma contribuie la obținerea de rezultate durabile și cuantificabile care consolidează încrederea în piețele financiare, permitând companiilor să se adapteze, să crească și să contribuie la dezvoltarea unei economii mai robuste, a unei societăți mai echitabile și a unei lumi mai sustenabile. Cu o prezență istorică de peste 180 de ani, Deloitte are o acoperire extinsă în peste 150 de țări și teritorii, cu aproximativ 470.000 de profesioniști la nivel global, care lucrează împreună pentru a crea un impact semnificativ în societate.
În România, Deloitte România figurează printre cele mai mari entități de servicii profesionale și furnizează, în parteneriat cu Reff & Asociații | Deloitte Legal, o gamă variată de servicii, printre care audit, consultanță fiscală, asistență juridică, consultanță de management al riscului, consultanță financiară, soluții de servicii și consultanță tehnologică, alături de alte servicii conexe, prin intermediul unei echipe alcătuite din 3.300 de profesioniști.
Pentru informații suplimentare privind rețeaua mondială a companiilor partenere, Deloitte pune la dispoziție site-ul Deloitte.ro.
Un articol prezentat de Deloitte România subliniază importanța unui anumit subiect. Conținutul acestui articol a fost susținut de Deloitte România.
Nu există suficiente informații pentru a continua. Vă rog furnizați textul complet pe care doriți să îl reparaiez. Îmi cer scuze pentru orice inconvenient.
COMENTARII / 0