În Europa, diferențele dintre ratele de economisire a gospodăriilor sunt considerabile, Grecia fiind unica țară unde cheltuielile gospodăriilor depășesc veniturile.
Prudența și pregătirea pentru pensionare sunt considerate principalele motive care îi determină pe oameni să economisească, potrivit surselor citate de Agenția de presă Rador, care face referire la publicația Trud din Bulgaria.
Motivația oamenilor pentru economisire este variată, ceea ce îi face să acumuleze avere și să fie pregătiți pentru cheltuieli imprevizibile.
Rezultatele unui sondaj recent au arătat că aproximativ două treimi dintre europeni pun bani deoparte ca măsură de precauție, pe când obiectivul de pensionare reprezintă motivul principal pentru jumătate dintre aceștia.
Articolul își continuă prezentarea detaliilor imediat mai jos.
Citește șiMcDonald's va scumpește burgerii cu inteligența artificială
Europa înregistrează diferențe semnificative în ceea ce privește obiceiurile de economisire ale locuitorilor săi.
Proporția de venit economisită variază considerabil de la o țară la alta.
Economiile nete ale gospodăriilor sunt calculate ca fiind venitul rămas după scăderea cheltuielilor pentru consumul final.
Aceste date oferă o imagine clară asupra capacității europenilor de a-și gestiona resursele financiare și de a pune bani deoparte pentru viitor.
În acest context, se ridică întrebarea: care sunt țările europene unde locuitorii au tendința de a economisi cel mai mult?
Grecia înregistrează o situație financiară delicată, potrivit datelor de la Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare. Gospodăriile din această țară au raportat economii nete negative de 9,3% în perioada 2024-2025. În contrast, în Suedia și Ungaria, economiile nete ale gospodăriilor au ajuns la 14,7%, depășind media UE de 8,1%.
În Grecia, se înregistrează un fenomen economic alarmant, unde cheltuielile depășesc veniturile.
Astfel, gospodăriile din această țară sunt nevoite să-și finanțeze cheltuielile fie prin economisirea unor sume, fie prin contractarea de împrumuturi, pentru a face față cheltuielilor, deoarece veniturile lor nete disponibile sunt insuficiente.
În Republica Cehă, Franța, Germania și Olanda, economisirea netă a gospodăriilor atinge cote considerabile, de 13,7%, 12,8%, 10,3% și respectiv 10,2%. Și alte țări europene se află deasupra pragului de 10%, printre care Ungaria și Suedia. În plus, Spania și Irlanda înregistrează rate de economisire de 9,2% și respectiv 9%, rămânând astfel deasupra mediei UE.
În rândul marilor economii, Regatul Unit și Italia se remarcă prin ratele lor deosebit de scăzute de economisire.
În contextul economisirii, Franța, Germania și Spania se remarcă prin rate superioare mediei Uniunii Europene, pe când Regatul Unit (4,7%) și Italia (3,2%) înregistrează rate considerabil mai mici.
În cazul Letoniei, procentul este zero, ceea ce indică faptul că toate veniturile gospodăriilor sunt cheltuite.
Sub 4% se situează și Slovacia, cu 2%, Estonia, cu 3%, Portugalia, cu 3,4%, și Lituania, cu 3,8%.
În plus față de Grecia, alte două națiuni scandinave se situează sub media UE: Danemarca înregistrează o pondere de 7,5%, în timp ce Finlanda are o valoare de 4,4%.
Procesul de calculare a ratelor de economisire a gospodăriilor este deosebit de complex, iar Michael Haliassos, profesor la Universitatea Goethe din Frankfurt, a explicat acest lucru într-un interviu acordat Euronews Business.
„Calcularea ratelor de economisire a gospodăriilor este foarte complicată, iar compararea între țări este și mai complicată”
Deși este un proces complex, măsurarea venitului disponibil și a consumului gospodăriilor prezintă anumite dificultăți, potrivit acestuia.
Aceste aspecte ridică provocări considerabile în procesul de evaluare.
Dezvăluirea veniturilor poate fi afectată de inexactități sau de subraportare, fenomen frecvent generat de frica de organele fiscale sau de chestiunile de confidențialitate.
Pe de altă parte, consumul se dovedește a fi dificil de cuantificat prin intermediul sondajelor, din cauza problemelor de memorare care pot interveni. Abordările destinate soluționării acestor dificultăți de măsurare variază considerabil de la o țară la alta.
Un raport realizat de Haliassos arată că, în anul 2015, Grecia a înregistrat cea mai mare proporție de gospodării cu cheltuieli care depășesc veniturile, comparativ cu restul statelor membre ale Uniunii Europene, la apogeul crizei financiare provocate de datorii suverane. Ulterior, în anul 2020, pe perioada pandemiei de COVID-19, când oportunitățile de consum s-au redus considerabil, Grecia a ocupat al doilea loc, fiind depășită doar de România.
La începutul anilor 2000, Grecia a înregistrat o rată de economisire predominant pozitivă, care însă a înregistrat scăderi sub pragul zero în multiple ocazii, pe durate relativ scurte de timp.
Din 2010, o schimbare bruscă a avut loc, odată ce criza datoriilor a propulsat rata într-un teritoriu profund negativ, atingând un nivel minim de -16,5% în 2013.
Recuperarea completă nu a avut loc vreodată de atunci.
În anul 2022, Grecia a înregistrat o valoare de -12,2%, după ce în 2021 aceasta fusese aproape de zero, iar de atunci economia greacă a fluctuat în jurul pragului de -9%.
În perioada respectivă, media Uniunii Europene a înregistrat o stabilitate relativă, pe fondul unei majorări semnificative, în anul 2020, până la valoarea de 12,4%, ca rezultat al restricțiilor severe instituite în contextul pandemiei, care au redus substantial resursele financiare disponibile gospodăriilor pentru efectuarea de cheltuieli.
În anul 2024, Grecia a înregistrat un venit brut disponibil ajustat pe gospodărie și locuitor cu peste 20,0% sub media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, arată datele publicate de Eurostat.
Studiile efectuate de Michael Haliassos au arătat că UE nu înregistrează niveluri constante de economisire, nici măcar la scară largă sau redusă, ci mai degrabă reacții diverse ale statelor membre la multiple crize.
Potrivit acestuia, structura pe vârste a populației și modul în care diferitele grupe de vârstă și ocupaționale ale gospodăriilor răspund la crizele emergente sunt factorii decisivi care influențează nivelul de economisire.
„Factorii cheie care determină nivelul de economisire sunt structura pe vârste a populației și răspunsul diferitelor grupe de vârstă și ocupaționale ale gospodăriilor la crizele emergente”
a declarat el.
Studiul realizat de Charles Yuji Horioka și Luigi Ventura a arătat că gradul de protecție oferit de sistemele de securitate socială are un impact asupra deciziilor individuale de economisire.
Nu se cunosc detalii despre concluziile lor
Cercetătorii au analizat modul în care prudența și securitatea financiară influențează comportamentul de economisire al oamenilor.
Sistemele de sănătate publică solide și pensii publice generoase par să influențeze direct tendința oamenilor de a economisi. În țările cu sisteme de sănătate publică robuste, oamenii au tendința de a pune deoparte mai puțin pentru cheltuieli neprevăzute. Pe de altă parte, în țările cu pensii publice generoase, oamenii sunt mai puțin înclinați să economisească pentru perioada de pensionare.
COMENTARII / 0