Grecii, loviti de criza, sar peste vacanta de vara chiar si dupa revenirea economica

Recuperarea economică a Greciei după criza care a afectat-o în ultimii zece ani a primit aprobarea atît a națiunilor europene care utilizează moneda euro, cît...

Recuperarea economică a Greciei după criza care a afectat-o în ultimii zece ani a primit aprobarea atît a națiunilor europene care utilizează moneda euro, cît și a investitorilor.
Bloomberg relatează însă că, sub suprafața unor indicatori financiari solizi, se înregistrează o scădere a standardului de viață, care face ca, paradoxal, chiar și grecii cu o situație materială relativ bună să nu poată beneficia de această revenire.

Presiunea costului vieții se face simțită în întreaga Europă, accentuată de scumpirea energiei și a alimentelor ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu. Însă, Grecia se remarcă prin diferența semnificativă dintre redresarea economică și situația financiară dificilă cu care se confruntă familiile.

Există un excedent bugetar, însă inflația a înregistrat valori ridicate. Economiile nu par să se reflecte în îmbunătățirea standardului de viață, deoarece cheltuielile rămân restrictive pentru mulți cetățeni.

Citește șiAlimentele se vor scumpi din nou în octombrie. Unde vor fi cele mai mari creșteri de prețuri

În ciuda redresării economice, Grecia se confruntă cu dificultăți financiare care afectează planurile de vacanță ale cetățenilor săi, însă economia țării înregistrează o creștere rapidă, superioară celei a numeroase state europene.
Bugetul Greciei se află într-o poziție de surplus și se prognoază că, până în anul 2027, aceasta nu va mai figura ca fiind cea mai îndatorată națiune de pe continent.

În același timp, însă, inflația se situează printre cele mai mari din zona euro, pe fondul unui salariu mediu anual care se ridică la aproximativ 18.000 de euro, valoare ce reprezintă mai puțin de jumătate din media la nivelul Uniunii Europene.

Țara elenă se confruntă cu dificultăți economice majore, fiind poziționată, împreună cu Bulgaria, pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește produsul intern brut pe cap de locuitor și puterea de cumpărare. În plus, Grecia înregistrează cea mai mare proporție de persoane expuse riscului de sărăcie sau marginalizare economică, fiind urmată în acest context nefavorabil de Bulgaria.

În contextul alegerilor din 2027, care potrivit sondajelor ar putea conduce la un rezultat neclar, eforturile prim-ministrului Kyriakos Mitsotakis s-au concentrat pe diminuarea diferenței dintre redresarea economică și dificultățile cu care se confruntă familiile, aceasta fiind o prioritate de bază pentru guvernul său.

Au fost implementate inițiative de către Guvern pentru abordarea problemelor economice. Redresarea țării a înregistrat progrese, însă efectele asupra nivelului de trai al populației sunt încă resimțite.

În ciuda eforturilor de redresare economică, doar un procentaj infim de respondenți la un sondaj recent au raportat o îmbunătățire a situației lor financiare în anul precedent.
7% dintre cei chestionați în cadrul sondajului difuzat pe Alpha TV săptămâna trecută au declarat că starea lor economică a înregistrat o evoluție pozitivă.
Anterior, Executivul de la Atena a luat deja măsuri de reducere a poverii fiscale și a lansat ulterior pachete de soluții menite să diminueze costurile energiei și produselor alimentare, odată cu declanșarea conflictului din Iran.

Schimbarea favorabilă a situației economice a Greciei, care în acest moment înregistrează o creștere de 2% anual, ar trebui să se reflecte în modul de viață cotidian al populației, potrivit declarațiilor recente ale lui Mitsotakis.

„Îmbunătăţirea cifrelor macroeconomice trebuie să se traducă în beneficii şi mai tangibile pentru toţi”

, a afirmat premierul elen.

În cursul săptămânii anterioare, Executivul elen a pus la dispoziția cetățenilor o platformă online și o aplicație mobilă denumită „Cât costă?”, care permite utilizatorilor să compare zilnic costurile a 8.700 de produse, inclusiv alimente.
Deși datele colectate sunt încă în proces de definitivare, potrivit declarațiilor lui Mitsotakis, această aplicație oferă acum consumatorilor greci o nouă „armă” în lupta împotriva costului ridicat al vieții.

Consumatorii greci au acum o altă „armă” în lupta împotriva costului vieții

, a afirmat acesta.
Aplicația relevă că numeroase produse au prețuri mai mari decât în țările europene mai dezvoltate economic, în timp ce altele sunt mai accesibile.
Spre exemplu, prețul cel mai mic al unui deodorant roll-on popular pentru bărbați este de 2,71 euro, ceea ce înseamnă că este cu aproape un euro mai scump decât în Marea Britanie, însă similar cu prețul mediu practicat în Germania.
În plus, se remarcă faptul că anumite produse locale, precum iaurtul, au un preț mai mare atunci când sunt achiziționate dintr-un supermarket grec.

Proporția cheltuielilor pentru locuințe în bugetul gospodăriilor din Grecia a atins 35,5% din venitul disponibil în anul 2024, potrivit ultimelor informații disponibile.
În aproape o treime dintre gospodării, această pondere a depășit 40%, fiind de peste trei ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene.

Motivul din spatele acestei situații poate fi atribuit lipsei de construcții sau investiții în sectorul imobiliar după criza economică din Grecia din 2010, după cum afirmă Nikos Vettas, directorul general al Fundaţiei pentru Cercetare Economică şi Industrială.
Abia în ultimii cinci ani s-a înregistrat o schimbare în această tendință, potrivit aceluiași Nikos Vettas.

Conform celor spuse de Vettas, fenomenul semnalat reprezintă o nepotrivire între cerere și ofertă, care se accentuează din cauză că oferta nu ține cont de modificările demografice.

Nu există o lipsă generală de locuinţe în ţară, dar există o lipsă de locuinţe în anumite zone şi cu caracteristicile şi dimensiunile adecvate

, a adăugat el.

Creșterea salariului minim în Grecia a înregistrat o creștere de peste 40% începând din 2019, însă valoarea acestuia rămâne relativ scăzută, fiind stabilită la 920 de euro lunar.

Devine evident o modificare profundă a pactului social care guvernează viețile multor europeni, și anume convingerea că propria lor generație va avea o viață mai bună decât cea a părinților săi, însă copiii lor se vor bucura de condiții și mai bune.

COMENTARII / 0