Hidrolectrica, „săraca fată bogată”, între bogăție și cheltuieli minime

Miercuri, Bogdan Badea, directorul general interimar al Hidroelectrica, a exprimat critici ferme privind excesul de birocratizare și schimbările legislative referitoare la guvernanța corporativă. Acestea din urmă au un impact negativ, în opinia sa, asupra activității companiilor de stat și a colaborării acestora cu investitorii, după cum relatează Agerpres.

Bogdan Badea a lansat o serie de critici la adresa mecanismelor actuale care împiedică progresul în domeniul energetic.

„Ce ne împiedică să facem lucrurile mai bine?”

Citește șiMcDonald's va scumpește burgerii cu inteligența artificială

El a atras atenția asupra birocratizării excesive și a modificărilor legislative din ultimul an care au impact asupra guvernanței corporative.
În cadrul unei conferințe recente, Upgrade Romania: Viața după PNRR: Cum evităm prăbușirea investițiilor în 2027, Badea a explicat că recent Curtea Constituțională a emis o decizie referitoare la cheltuielile de reprezentare, care au fost modificate anul trecut.
El a dat exemplul participării sale la roadshow-urile cu investitori în marile centre financiare ale lumii, cum ar fi Londra și New York, subliniind că acestea nu au loc în locații obișnuite, ci în zonele unde se află bancherii, investitorii și cei care pot investi în compania respectivă.
Badea a adăugat că România nu a înțeles importanța acestor activități și că Hidrolectrica este doar un punctișor de pe hartă în acest context global.

Articolul continuă după această secțiune.

Hidroelectrica se confruntă cu o provocare în atragerea de fonduri de investiții, după cum afirmă șeful companiei.
Companiile românești sunt cele care trebuie să joace un rol activ în convingerea acestor fonduri să investească în ele.

„Noi trebuie să ne ducem acolo şi să convingem un fond de investiţii că, în loc să bage bani în Africa sau în Asia sau într-o companie din Brazilia, să bage bani în Hidroelectrica sau în orice altă companie listată în România.”

Procesul de convingere a investitorilor implică o serie de factori, printre care știrile din țară și interacțiunea cu managementul companiei.
Analiza situației include evaluarea riscurilor de implementare și a planurilor de viitor.
În cele din urmă, decizia de a investi sau nu este luată de către fondurile de investiții.
Ulterior, acestea iau în considerare tot ceea ce s-a realizat până în prezent și modul în care funcționează compania.

Compania se confruntă cu o situație paradoxală, după cum afirmă Badea, în care anumite avantaje ale conducerii, cum ar fi deplasarea cu avionul pentru reprezentarea companiei, sunt prevăzute într-un articol din OUG 109.

„este un beneficiu al managementului că ia avionul şi se duce să reprezinte compania”

sunt cuvintele lui Badea, care au legătură directă cu acest context.

Reprezentarea țării în străinătate implică cheltuieli semnificative, după cum afirmă directorul general interimar al Hidroelectrica.
Acesta subliniază că

„nu reprezintă un beneficiu”

atunci când un manager folosește avionul pentru a reprezenta compania, o chestiune corectată ulterior prin discuții cu Parlamentului României și validată de Curtea Constituțională.
Demnitarii statului român sunt considerați subremunerați atunci când sunt trimiși să reprezinte România, având nevoie de remunerații și cheltuieli de reprezentare adecvate pentru a-și îndeplini rolul.
Directorul general interimar al Hidroelectrica consideră că președintele României, prim-ministrul, parlamentarii și miniștrii nu ar trebui să aibă remunerații derizorii.

România are o abordare paradoxală în ceea ce privește cheltuielile și veniturile, potrivit șefului Hidrolectrica.

• Statul român alocă sume considerabile în diverse domenii;
• Ulterior, se concentrează asupra indemnizației de 36 de euro acordate unui ministru.

Această situație este ironică, mai ales atunci când

„se uită la cei 36 de euro diurnă”

, pe care îi primeşte un ministru care se duce la Comisia Europeană să negocieze miliarde de euro pentru România.

Țara noastră posedă o avere considerabilă, însă cheltuielile excesive în diverse domenii ne transformă într-o entitate paradoxală. Ulterior, ne concentrăm asupra sumei de 36 de euro acordate zilnic unui anumit ministru, care participă la negocieri cu Comisia Europeană pentru a obține miliarde de euro. Această situație se reflectă și în cadrul companiilor, unde o reformă autentică și o guvernanță corporativă eficientă impun o analiză a experienței altor entități.

Nimic în plus, nimic în minus. Să nu mai fim trataţi ca şi bugetari, ca şi instituţii publice, pentru că nu este aşa

. Aceste declarații au fost făcute de către directorul general interimar al Hidroelectrica.