Lideri energetici și europeni se reuneasc București la Conferința 2026

Ediția a opta a Romanian International Energy Conference (RIEC), susținută de Federația Patronală a Energiei (FPE) și având ca temă „Fields of Power | Mapping the New Energy Frontiers”, a creat un spațiu de dialog privind transformările din sectorul energetic și provocările legate de securitatea aprovizionării, competitivitatea economică și tranziția energetică, cu accent pe evoluțiile din Europa și în regiunea Europei Centrale și de Est

În cadrul conferinței internaționale de energie din 2026, au asistat delegați ai autorităților naționale și europene, ai agențiilor de reglementare și ai unor firme majore din domeniul energetic, printre ele Romgaz, OMV Petrom, Black Sea Oil & Gas, Hidroelectrica și Electrica, însoțiți de experți și specialiști din industrie.

Federația Patronală a Energiei (FPE), fondată în anul 1991, este un promotor al acțiunilor necesare pentru ca România să se bucure de energie abundentă, accesibilă ca preț, obținută respectând principiile de protecție a mediului. Federația Patronală a Energiei reprezintă 95% din industria de petrol și gaze a României și capătă o relevanță tot mai mare în domeniul energiei regenerabile și al tehnologiilor necesare reducerii emisiilor, în ritm cu dezvoltarea lor în țara noastră.

Citește șiȘeful Hidroelectrica, despre Tarnița, proiect de pe vremea lui Ceaușescu: „Mai ales pentru ce s-a întâmplat în vara aceasta, cu siguranță este nevoie de o centrală prin pompaj, poate chiar două”

„Avem nevoie de mai multă producție de energie”

Franck Neel, președintele Federației Patronale a Energiei, a susținut discursul de deschidere al conferinței, abordând viitoarele resurse energetice ce vor fi introduse pe piață, printre care gazele naturale din Marea Neagră, și a subliniat provocările persistente care influențează evoluția sectorului.

„Trebuie să ne concentrăm asupra modului în care putem accelera dezvoltarea proiectelor și aduce mai rapid noi capacități pe piață. Federația Patronală a Energiei lucrează în această direcție împreună cu membrii săi și cu diferiți actori relevanți, pentru a grăbi ritmul de implementare și a pune mai repede resursele la dispoziția pieței.”

În discursul său, Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei, a subliniat dificultățile cu care România se confruntă în contextul apropiării sezonului rece, al schimbărilor regionale și globale ale piețelor energetice și al presiunilor asupra prețurilor.

„Este foarte important să înțelegem că avem nevoie de mai multă producție de energie, atât electrică, cât și de gaze naturale, pentru a răspunde cererii și de aici și evoluțiile în ceea ce privește prețurile pe aceastǎ piațǎ. Cred cǎ este foarte important ca ceea ce facem, în final, sǎ se regǎseascǎ atât la nivelul modului în care persoanele, familiile din România îşi desfǎşoarǎ activitatea. Este important sǎ existe energie, aceastǎ continuitate în alimentarea cu energie, dar sǎ existe și o suportabilitate a prețului”, a spus demnitarul,

În cadrul conferinței, Radu Oprea, ministrul Apărării Naționale, a subliniat importanța strategică

„Lipsa de competitivitate a economiei și industriilor europene vine şi din costul ridicat al energiei electrice. În același timp, din perspectiva apărării naționale, energia înseamnă și logistică: este felul în care reuşim sǎ ținem în mişcare întotdeauna, toate armele care sunt prezente azi în MAPN. Faptul cǎ se discutǎ despre sistemul de conducte NATO și de dezvoltarea lor este iar un aspect unde împreunǎ cu industria vom putea lucra. Înseamnǎ, dacǎ vreți, o piațǎ nouǎ pentru domniile voastre. Noi contǎm pe sprijinul pe care ni l-ați acordat întotdeauna. Reciproc și noi suntem alǎturi de dumneavoastrǎ acordând acel sprijin astfel încât investițiile în Marea Neagrǎ, investițiile în energia româneascǎ sǎ poatǎ continua.”

„România este așteptată să fie al doilea cel mai mare beneficiar net al Fondului pentru climă socială, finanțat prin ETS2”

Primul panel, „Beyond Targets: Building a Carbon Framework That Delivers”, a analizat modul în care obiectivele climatice europene pot fi corelate cu realitățile economice și industriale ale statelor membre. Discuțiile au vizat revizuirea cadrului EU ETS, aplicarea regulamentelor privind reducerea emisiilor de metan și Net-Zero Industry Act și necesitatea unor politici care să susțină reducerea emisiilor fără a afecta competitivitatea industriei, investițiile și accesul la energie la prețuri competitive.

Terhi Lehtonen, membră a cabinetului vicepreședintei executive a Comisiei Europene, a discutat contribuția ETS2 la facilitarea tranziției energetice și necesitatea de a proteja consumatorii de posibile creșteri ale costurilor energiei. Ea a precizat că sistemul prevede o garanție pentru primii doi ani de activitate: în cazul în care prețul certificatelor depășește 45 de euro pe tonă, se vor elibera certificate adiționale din rezervele de stabilitate ale pieței. În plus, ea a susținut că întârzierea implementării ETS2 ar retarda trecerea de la combustibilii fosili și ar lăsa societățile europene vulnerabile la posibile șocuri de preț în viitor.

În contextul avantajelor pentru România, Lehtonen a subliniat sumele ce pot fi mobilizate prin acest mecanism:

România este de asemenea așteptată să obțină avantaje din ETS2, atât prin veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii, estimată la aproximativ 2,3 miliarde de euro, cât și prin Fondul pentru climă socială, planul căruia dispune un buget de 6 miliarde de euro. Se preconizează că România va ocupa poziția de al doilea cel mai mare beneficiar net al Fondului pentru climă socială, finanțat prin ETS2.

În cadrul conferinței, François-Régis Mouton de Lostalot, director general pentru Europa al International Association of Oil & Gas Producers (IOGP), a subliniat scopurile de reducere a emisiilor de metan, subliniind totodată provocările legate de aplicarea regulamentului european. El a cerut stabilirea unor norme proporționale, realizabile din punct de vedere tehnic și viabile economic, precum și o perioadă de tranziție care să faciliteze elaborarea mecanismelor necesare de verificare și conformitate.

Svetoslav Benchev, președin

„Legislația trebuie adaptată la dezvoltarea socio-economică a fiecărui stat european, de la Est la Vest și de la Nord la Sud. Și trebuie să fie orientată către investiții, pentru că investițiile în această parte a Europei nu sunt la un nivel suficient de bun. Avem nevoie de predictibilitate, realism și orientare către investiții.”

În cadrul conferinței, Jan Strubiński, responsabil pentru analiza pieței la Polish Organization of Oil Industry and Trade (POPIHN), a subliniat importanța analizei efectelor economice ale reglementărilor climatice înainte de a fi puse în aplicare. În același timp, Andrei Marcu, creator și director executiv al European Roundtable

În contextul acestei viziuni europene, ministrul Energiei din Republica Moldova, Dorin Junghietu, a subliniat necesitatea colaborării cu România pentru securitatea energetică la nivel regional. El a evidențiat contribuția liniei Vulcănești–Chișinău, activată recent, la diminuarea dependenței energetice a Moldovei, precum și inițiativele de interconectare de 400 kV între Bălți și Suceava și între Strășeni și Gutinaș.

„Această realizare înseamnă, în primul rând, eliminarea unei dependențe structurale istorice și, în al doilea rând, cea mai sigură rută de alimentare cu energie electrică a Republicii Moldova. Nu ne oprim aici: lucrăm împreună, pe ambele maluri, la celelalte două interconexiuni de 400 kV, care ne vor permite să consolidăm piața regională de energie și schimburile reciproce.”

Victor Negrescu, vicepreședintele Parlamentului European, a transmis un mesaj participanților, subliniind conexiunea dintre sectorul energetic, competitivitatea economiei europene și autonomia strategică a Uniunii. El a susținut că este esentială o strategie care să integreze scopurile climatice cu instrumente economice concrete, să asigure predictibilitate pentru investiții și să implementeze măsuri care să protejeze atât industria, cât și consumatorii de costuri excesive.

„Nu putem vorbi despre competitivitate europeană fără energie competitivă. Nu putem vorbi despre autonomie strategică dacă depindem excesiv de importuri și nu putem vorbi despre o tranziție energetică reușită dacă industria pierde investiții, iar cetățenii nu își pot permite să își plătească facturile”, a spus Victor Negrescu.

2027 marchează cu adevărat transformarea Romgaz, trecând de la producător tradițional de gaz natural la companie energetică integrată.

În cadrul celui de-al doilea panel, intitulat „New Fields, Old Habits”, s-au examinat modalitățile prin care resursele și oportunitățile energetice ale României pot fi transformate în investiții concrete și avantaje pe termen lung. Conversațiile s-au axat pe dezvoltarea producției de gaze naturale, pe rolul hidroenergiei în echilibrarea sistemului, pe integrarea surselor regenerabile și pe modernizarea rețelelor de distribuție. Susținătorii panelului au subliniat că potențialul de producție trebuie susținut de infrastructură, flexibilitate, investiții și de un cadru de reglementare predictibil.

Răzvan Popescu, director general al Romgaz, a prezentat planul de transformare a companiei într-un operator energetic complet integrat, menționând că activitățile sale cuprind producția și stocarea gazelor naturale, generarea de energie electrică și extinderea operațiunilor industriale prin achiziția Azomureș. El a subliniat relevanța proiectului Neptun Deep pentru securitatea energetică a României și a indicat că acest demers ar consolida poziția Romgaz pe scena regională.

„2027 înseamnă cu adevărat tranziția companiei Romgaz de la un producător tradițional de gaz natural într-o companie energetică integrată, un grup integrat, care nu numai va asigura securitatea energetică a României, cât și securitatea alimentară prin Azomureș. Pe de o parte avem producția de gaz natural, depozitarea, producția de energie electrică, cât și producția de îngrășăminte”, a declarat șeful Romgaz.

Mark Beacom, CEO al Black Sea Oil & Gas, a subliniat că dezvoltarea unor noi oportunități energetice depinde de prezența unui avantaj competitiv și, în special, de viabilitatea lor comercială. În cadrul prezentării, a prezentat analiza companiei privind investițiile în energia eoliană offshore și biometan, arătând că, deși ambele au potențial, costurile ridicate reprezintă încă o provocare majoră. În opinia sa, accesibilitatea energiei va cântări tot mai mult în deciziile consumatorilor și în sustenabilitatea acestor investiții.

„Ne dorim să fim primul dezvoltator de biometan din România și sperăm să luăm decizia finală de investiție anul viitor”, a afirmat Mark Beacom.

Radu Constantin, membru al Directoratului Hidroelectrica, a discutat despre importanța hidroenergiei ca coloană de bază a sistemului energetic, în special în lumina creșterii proporției surselor regenerabile variabile. El a subliniat necesitatea fondurilor pentru actualizarea hidroagregatelor și extinderea capacităților de stocare, precum și cerința de predictibilitate a proiectelor pe termen lung.

În cadrul conferinței, Alexandru Chiriță, director general al Electrica, a evidențiat disparitatea dintre viteza evoluției sectorului energetic și abilitatea rețelelor de distribuție de a o susține. El a subliniat importanța creșterii investițiilor, avertizând că întârzierea acestora ar putea conduce la cheltuieli mai ridicate pe termen lung, inclusiv pentru consumatori.

Alexandru Chiriță a declarat:

„Orice investiție amânată se va traduce într-o notă de plată, un cost. Când vrem să îl plătim? Îl plătim astăzi sau mai târziu? Dacă vrem un cost al energiei redus în 2030, trebuie să începem de acum investițiile peste nivelul agreat”,

Conversație privind diplomația energetică și colaborarea europeană

În timpul conversației conduse de Daniel Apostol, Luminița Odobescu, consilier de stat la Cancelaria Prim‑Ministrului, a subliniat că schimbările geopolitice din Ucraina și Orientul Mijlociu au transformat modul în care se percepe securitatea energetică. Dependențele energetice pot evolua în riscuri și puncte vulnerabile, iar protej

În cadrul conferinței, s-a subliniat semnificația colaborării dintre România, partenerii europeni și aliații

„Trebuie să avem energie la prețuri accesibile, infrastructura energetică să fie protejată, iar cetățenii și companiile să știe că pot avea oricând la dispoziție resursele energetice necesare”, a afirmat Luminița Odobescu.

Etapa și contribuția Neptun Deep.

Energy and Security: The Battlefield Above the Pipelines a analizat importanța strategică a Marea Neagră și datoria României de a-și întări poziția în regiune, într-un mediu de securitate tot mai instabil. Conversațiile au adus împreună puncte de vedere din sectorul energetic, din domeniul securității și din cel al gestionării situațiilor de urgență, concentrându-se pe protejarea infrastructurii critice, pe dezvoltarea capacităților de monitorizare și intervenție și pe colaborarea regională.

George Scutaru, director general la New Strategy Center, a evidențiat modul în care Marea Neagră și-a schimbat poziția strategică odată cu izbucnirea războiului din Ucraina și a subliniat necesitatea consolidării sistemelor de monitorizare și detectare a amenințărilor la adresa infrastructurii offshore. El a accentuat importanța investițiilor în senzori și a cooperării regionale, inclusiv prin valorificarea experienței unor state precum Norvegia.

Cristian Hubati, membru al Directoratului OMV Petrom și responsabil pentru Explorare și Producție, a prezentat progresul proiectului Neptun Deep, care se află într-o fază avansată de implementare. Cu aproximativ 90% din activitățile finalizate și platforma deja instalată, inițiativa se îndreaptă spre livrarea primelor gaze în prima jumătate a anului 2027. El a accentuat că proiectele de asemenea dimensiune necesită consecvență, un cadru sigur și stabil, precum și colaborare între companii și autorități.

Oana Ijdelea, membră a Consiliului de Administrație al Black Sea Oil & Gas, a subliniat necesitatea unei adaptări permanente la amenințările regionale, de la mine subacvatice la drone, precum și importanța transparenței în cooperarea dintre operatori și autorități. Ea a accentuat faptul că fiecare investiție trebuie considerată ca componentă a unui ecosistem energetic mai extins, care cuprinde Marea Neagră și piața europeană.

Dr. Raed Arafat, director al Departamentului pentru Situații de Urgență, a evidențiat importanța întăririi mecanismelor de protecție a infrastructurii critice, atât prin măsuri preventive, cât și prin dezvoltarea capacităților de intervenție și de gestionare a consecințelor. El a insistat că operatorii din sectorul privat trebuie să participe activ la salvarea infrastructurii pe care o administrează, iar cooperarea cu instituțiile statului reprezintă un element esențial.

„Nu se poate decât mână în mână, autoritățile împreună cu investitorul. Trebuie să facem o echipă, să lucrăm împreună. Asta este cel mai important”

a declarat Dr. Raed Arafat.

Yordan Bozhilov, președintele Sofia Security Forum și ex-ministru adjunct al Apărării din Bulgaria, a subliniat necesitatea colaborării dintre România și Bulgaria, evidențiind schimburile constante de date, exercițiile conjuncționale și determinarea punctelor slabe. El a menționat

În rezumatul discuțiilor din cadrul panelului, delegații au accentuat că faza următoare trebuie să se concentreze pe implementarea proiectelor și pe consolidarea infrastructurii, nu exclusiv pe crearea de noi strategii. Printre obiectivele principale se evidențiază finanțarea rețelelor și a interconexiunilor, extinderea capacităților de stocare, salvarea infrastructurii critice, supravegherea amenințărilor și consolidarea parteneriatului dintre autorități și companiile private. Întregul grup a subliniat că reziliența se dezvoltă prin măsuri palpabile, asumarea responsabilităților și cooperare continuă.