Executivii Hidroelectrica colaborează în prezent cu colaboratorii din cadrul gigantului francez EDF la o analiză de prefezabilitate a centralei hidroelectrice de tip pompaj situată la Tarnița-Lăpuștești, Cluj, care se preconizează că va avea o capacitate de stocare de aproximativ 1.000 MW, având un rol major în echilibrarea sistemului energetic național.
„Referitor la centrala prin pompaj noi deja suntem într-un parteneriat, adică am înființat un SVP pentru centrala de la Tarnița cu cei de la EDF, și în momentul de față se face un studiu de prefezabilitate, se elaborează pentru a determina exact care ar putea fi parametrii investiției și ideea este că sistemul energetic național, mai ales pentru ceea ce s-a întâmplat în vara aceasta, cu siguranță, este nevoie de o centrală cu pompaj, poate chiar două”, a declarat Iulius Dan Plaveti.
În situația în care proiectul trece de faza de decizie de investiție, finalizarea ar putea avea loc în cel mult opt ani.
Citește șiLideri energetici și europeni se reuneasc București la Conferința 2026
„Din perspectiva noastră, cu experiența pe care o avem pe partea de investiții, pentru a dezvolta o centrală electrică prin pompaj, ai nevoie între 5 și 8 ani”, a spus șeful Hidroelectrica, la întrebările jurnaliștilor.
În urma unei perioade de trei luni de stare de alertă energetică, se așteaptă o creștere a producției de energie hidroelectrică, pe măsură ce debitul de apă pe Dunăre și pe cursurile interioare se intensifică, a precizat Iulius Dan Plaveti în răspunsul la o întrebare adresată de reporterul Mediafax, menționând în același timp că seceta recentă reprezintă cea mai lungă de când se înregistrează măsurători în bazinul Dunării.
„Au mai existat debite la fel de scăzute ale Dunării. Ceea ce a fost neașteptat și cu probabilitate extrem de mică anul acesta a fost durata perioadei de secetă, adică de când sunt măsurători făcute pe bazinul Dunării, este prima oară când avem peste trei luni de secetă, cu debite 1300-1.400m³/s, ceea ce noi nu credem că se va mai întâmpla în următoarele intervale de timp, bazându-le pe statistica pe care am văzut-o”, a explicat șeful Hidrolectrica, la finalul ședinței de la sediul Transelectrica.
Potrivit celei mai recente prognoze pentru Dunăre a Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va avea valoarea de 1800 m3/s în primele două zile, 1850 m3/s în următoarele trei zile, apoi va fi în creștere până la valoarea de 1.950 m3/s, miercurea viitoare, situându-se sub media multianuală a lunii noiembrie (4700 m3/s).
„Au început ploile în bazinul Dunării și în special în zona sârbă, deci o să avem aport pe partea de Sava și, mai mult decât atât, și în țara noastră a început să plouă. Deja sunt estimate ploi substanțiale, mai ales în zona Carpaților Meridionali. Deci, să spunem, și pe afluenții interiori, dar și afluenții Dunării așteptăm creșteri de debite. Prin urmare, producția va creștere. Sperăm ca și partea de rezervă, de apă în laturi să înceapă încet-încet să-și revină. Deci am început, am intrat cu 71%, acum suntem la 44% (rezerva din lacurile energetice – n.r.)”, a detaliat Iulius Dan Plaveti.
Un proiect monumental din epoca comunistă
În prezent, principalul proiect național de hidrocentrale cu acumulare prin pompaj subiectul analizei este Hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești, iar al doilea proiect identificat este Frasin-Pângărați, amplasat în zona lacului Bicaz din județul Neamț. Acest proiect privat dispune de o capacitate de 300-340 MW și a primit aprobarea Agenției pentru Protecția Mediului Neamț în prima parte a acestui an.
De amintit că acționarii companiei controlate de stat Hidroelectrica au votat, pe 27 ianuarie, pentru înființarea unei societăți mixte cu gigantul francez EDF Power Solutions, în cote egale, care să dezvoltate proiectul Hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, care datează din anii regimului comunist și care este, în esență, o „baterie verde” de până la 1.000 MW menită să joace un rol-cheie în echilibrarea sistemului energetic naţional şi regional.
Conform documentației care justifica alegerea, prima etapă a proiectului, în faza de prefezabilitate, presupune o sumă estimată de 400.000 euro de către Hidroelectrica și EDF. În ceea ce privește etapa a
Ambele companii au semnalat un interes comun pentru proiectul Tarnița, însă francezii de la EDF au impus ca parteneriatul să includă garanția unui ajutor acordat de statul român.
Documentația citată indică faptul că EDF a cerut adoptarea unui cadru normativ pentru implementarea unui sistem de venituri de sprijin legat de proiect (rezervare de capacitate, CfD, feed‑in tariff) în scopul justificării continuării inițiativei.
„EDF a solicitat adoptarea unui cadru de reglementare pentru implementarea unei scheme de venituri de sprijin aferente proiectului (rezervare de capacitate, CfD, feed-in tariff) pentru justificarea deciziei de a continua proiectul”
Calea deliberării referitoare la Tarnița
În cadrul întâlnirii din 9 decembrie 2025 la Palatul Élysée, președintele Nicușor Dan și liderul francez Emmanuel Macron au abordat tema unei posibile colaborări cu o companie franceză.
Proiectul de construire a centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, situată în județul Cluj și originar din perioada Ceaușescu, a fost reintroducere în discursul public de către Sebastian Burduja în momentul în care a preluat funcția de ministru al Energiei.
În scurt timp după instalare, Sebastian Burduja a comunicat, la data de 28 iulie 2023, că va relua proiectul „baterie naturală” și a solicitat operatorilor interesați să trimită
În vederea efectuării Studiului de fezabilitate, se estimează un cost de 3,2 – 3,5 milioane de euro, excluzând TVA, iar diferența rezultând din variabilitatea cauzată de diferite abordări, profunzimea analizelor și caracteristicile unice ale fiecărei propuneri, conform documentelor oficiale.
Procedura a eșuat de două ori, inclusiv în mandatul lui Sebastian Burduja, la fel ca și inițiativele anterioare menite să atragă investitori, însă acestea au fost sistate de stat.
Operatorul național al sistemului energetic, Transelectrica, a propus în 2022, în contextul Planului de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) pentru perioada 2022–2031, să se relanseze inițiativa. În acea perioadă, compania a indicat că, din cauza lipsei de informații privind evoluția proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompare (CHEAP) Tarnița – Lăpuștești, această centrală nu a fost inclusă în scenariile fundamentale ale Planului de Dezvoltare a RET pentru 2022-2031.
Conform documentelor oficiale, în condițiile în care până la 2030, ponderea sectorului nuclear și a energiei provenite din surse regenerabile din mixul tehnologic al sistemului de producție a energiei electrice din România va crește, se impune dezvoltarea de capacități care să asigure flexibilitatea sistemului electroenergetic.
Hidroelectrica, sub controlul statului prin Ministerul Energiei, deține 80,05% din acțiuni. După listarea sa în iulie 2023, s-a afirmat ca cel mai mare producător de energie electrică din România, oferind 100% energie verde și contribuind cu aproximativ 27% la producția națională în ultimii cinci ani. În plus, compania s-a transformat în principalul furnizor de electricitate pe piața concurențială, gestionând un portofoliu de peste 1,3 milioane de puncte de consum. Opera 188 de hidrocentrale, cu o putere instalată care depășește 6,3 GW. De asemenea, deține parcul eolian Crucea Wind Farm, cu o capacitate instalată de 108 MW.
COMENTARII / 0