Raportul de convergență pe 2026 al Băncii Centrale Europene arată că avansul României către adoptarea euro este modest, din cauza unor factori precum inflația persistentă și deficitul bugetar excesiv, care depășește limitele stabilite de UE.
Nu sunt oferite declarații directe.
În plus, anumite condiții necesare pentru adoptarea euro nu sunt încă îndeplinite.
Acest raport evaluează poziția statelor membre UE care nu au încă adoptat moneda euro.
Citește șiAlimentele se vor scumpi din nou în octombrie. Unde vor fi cele mai mari creșteri de prețuri
România, împreună cu alte țări membre UE, și anume Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia, care nu au adoptat încă moneda euro, au realizat progrese reduse în ceea ce privește apropierea economiei lor de standardele zonei euro, începând cu anul 2024 și până în prezent, potrivit Raportului de convergenţă din 2026 al Băncii Centrale Europene (BCE).
În drumul către adoptarea euro, România, împreună cu Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia, a înregistrat progrese evaluate într-un raport bienal, care evidențiază reziliența economică a acestor țări în fața șocurilor externe. Cu toate acestea, raportul Băncii Centrale Europene (BCE) subliniază că numeroase provocări rămân de depășit pentru ca aceste țări să poată adopta moneda unică.
În ceea ce privește inflația, sunt înregistrate tendințe contradictorii, în timp ce starea finanțelor publice se înrăutățește în majoritatea statelor.
BCE subliniază că, în toate cele cinci țări, cadrul juridic actual nu este complet aliniat la cerințele legale necesare pentru adoptarea monedei euro.
În plus, problemele juridice persistă, împiedicând compatibilitatea deplină cu reglementările UE pentru adoptarea euro.
Efectele războiului din Ucraina și conflagrației din regiunea Orientului Mijlociu au fost analizate.
Convergența economică este încetinite de mai mulți factori cheie, printre care repercusiunile financiare ale crizelor externe, cum ar fi Războiul din Ucraina declanșat de Rusia, tensiunile comerciale la nivel global și conflictele din Orientul Mijlociu.
În ciuda acestor provocări externe majore, economiile analizate au demonstrat reziliență, însă vitezele de creștere economică au variat considerabil între țări.
În viitorul apropiat, perspectivele economice vor fi influențate de accentuarea tensiunilor geopolitice, potrivit BC.
Impactul conflictului din regiunea Orientului Mijlociu a fost resimțit pe piețele energetice globale, generând o volatilitate accentuată și o creștere a cheltuielilor pentru energie, ceea ce a ridicat incertitudini privind perspectivele economice.
Şocurile energetice au deja repercusiuni asupra ratei inflaţiei şi a nivelului de încredere în economie, ceea ce ar putea diminua activitatea economică în perioada următoare.
Deşi vulnerabilitatea şi expunerea directă a economiilor la fluctuaţiile energetice au scăzut în timp, fiind în prezent mai reduse decât în anul 2022, efectele economice pe termen mediu vor fi condiţionate de severitatea şi durata şocului energetic curent, precum şi de amploarea repercusiunilor indirecte şi a efectelor secundare.
Potrivit raportului, România înregistrează progrese limitate în ceea ce privește adoptarea euro. Principalele obstacole în acest proces sunt reprezentate de inflație și deficitul excesiv, care rămân preocupări majore.
România se confruntă cu o inflație considerabilă, care a depășit valoarea de referință de 2,7% în ultimele 12 luni, la fel ca Ungaria și Polonia.
Aceste trei țări membre au obținut cele mai bune rezultate. Valoarea de referință pentru stabilitatea prețurilor este calculată prin adăugarea a 1,5 puncte procentuale la media ratelor lor de inflație.
În raport se menționează că niciuna dintre țările membre analizate nu a fost considerată o excepție posibilă pentru a fi exclusă din calculul valorii de referință.
În schimb, Republica Cehă și Suedia au reușit să mențină inflația sub valoarea de referință.
Raportul respectiv a analizat cinci țări și a constatat că trei dintre ele au depășit valoarea de referință.
Potrivit ultimelor evaluări, de la publicarea Raportului de convergenţă din 2024, situaţia deficitului bugetar s-a agravat în majoritatea ţărilor supuse analizei, înregistrându-se creşteri considerabile ale ponderii datoriei publice în PIB în anumite situaţii.
În 2025, valoarea de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul bugetar a fost depăşită în cazul Ungariei, Poloniei şi României.
În ceea ce priveşte ponderea datoriei publice brute în PIB pentru 2025, aceasta a rămas sub sau considerabil sub valoarea de referinţă de 60% în toate ţările examinate, cu excepţia Ungariei.
Însă, proiecţiile recente ale Comisiei Europene indică o creştere a ponderii datoriei publice în PIB peste valoarea de referinţă atât în Polonia, cât şi în România, până în 2026.
În urma publicării Raportului de convergenţă pentru anul 2024, numărul statelor membre UE care se confruntă cu o procedură de deficit excesiv s-a ridicat la trei, România fiind unul dintre acestea, alături de Ungaria şi Polonia. Conform previziunilor Comisiei Europene, niciuna dintre aceste ţări nu va reuşi să-şi reducă deficitul bugetar sub limita de 3% din PIB până la încheierea anului 2027.
România se confruntă în continuare cu o procedură de deficit excesiv, demarată în 2020, iar termenul limită pentru corectarea acestei situații a fost stabilit pentru 2030.
În plus, Ungaria și Polonia au fost supuse unor proceduri similare în iulie 2024, din cauza unor deficite bugetare care au depășit pragul de 3% din PIB în 2023, înregistrând valori de 4,7% și, respectiv, 7,3%.
Termenele pentru ajustarea acestor deficite au fost fixate pentru 2026 și, respectiv, 2028.
În evaluarea sa, Banca Centrală Europeană a analizat îndeaproape trei aspecte cheie: evoluția cursului de schimb, nivelul dobânzilor pe termen lung, precum și calitatea și stabilitatea instituțiilor din România.
Nu sunt informații suficiente pentru a continua
se arată în raport. În ceea ce privește adoptarea euro, România se confruntă cu anumite dificultăți, printre care se numără inflația și deficitul excesiv.
Potrivit evaluării, în ceea ce privește criteriul cursului de schimb, niciuna dintre monedele naționale ale țărilor examinate nu este parte a mecanismului cursului de schimb (MCS II).
Monedele unora dintre aceste țări au înregistrat variații considerabile în raport cu euro pe parcursul ultimilor ani, arată BCE în raportul său.
În raport cu standardul ratelor dobânzilor pe durate lungi, România, alături de alte două țări, și anume Polonia și Ungaria, a consemnat o medie anuală a ratelor dobânzilor pe durate lungi superioară pragului de referință de 5,1%. În detaliu, România și Ungaria au înregistrat rate ale dobânzilor pe termen lung de 6,7%, în timp ce Polonia a raportat o valoare de 5,4%, toate acestea fiind superioare valorii de referință prezentate în Raportul de convergență 2024. Valoarea de referință a fost determinată utilizând media ratelor dobânzilor pe termen lung din ultimele 12 luni, aferente celor trei state membre cu cele mai mici rate ale inflației, și anume: Danemarca (2,6%), Cipru (3,1%) și Franța (3,5%), rezultând o medie a dobânzii de 3,1%, la care s-au adăugat 2 puncte procentuale pentru a se ajunge la valoarea de referință de 5,1%, după cum se menționează în raport.
Procesul de convergenţă este puternic influenţat de calitatea institutiilor, un factor cheie pentru asigurarea sustenabilităţii acestuia. Îmbunătăţirea guvernanţei şi consolidarea instituţională ar genera avantaje economice considerabile, în special în cazul Ungariei şi României. În conformitate cu datele oferite de organizaţiile internaţionale, se observă că, Suediei fiind excepţia, ţările examinate prezintă în continuare un anumit deficit în ceea ce priveşte calitatea instituţională şi guvernanţa.
Potrivit evaluării Băncii Centrale Europene, în ceea ce priveşte compatibilitatea legislaţiei naţionale cu cadrul juridic european, niciuna dintre cele cinci ţări examinate nu întrunea toate condiţiile necesare pentru adoptarea monedei euro.
La fiecare doi ani, sau atunci când o țară o solicită, BCE elaborează un raport de convergență care examinează atât progresul economic, cât și cel juridic al statelor membre UE care nu au adoptat încă moneda euro și cărora li se acordă o anumită perioadă de tranziție.
De menționat că Danemarca nu face obiectul acestei evaluări, datorită unei clauze de exceptare, decât în cazul în care aceasta solicită în mod explicit să fie inclusă.
Perioada de referință pentru datele statistice incluse în ediția curentă a Raportului de convergență s-a încheiat la 17 iunie 2026. Intervalul de timp relevant pentru evaluarea stabilității prețurilor și a ratelor dobânzilor pe termen lung acoperă perioada iunie 2025 – mai 2026. În ceea ce privește cursul de schimb, intervalul de observare este cuprins între 18 iunie 2024 și 17 iunie 2026. Informațiile istorice despre pozițiile fiscale sunt disponibile până la sfârșitul anului 2025.
Analiza se sprijină pe Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2026 și pe programele de convergență actualizate ale țărilor examinate, luând în considerare și alte date considerate pertinente pentru evaluarea prospectivă a viabilității procesului de convergență.
COMENTARII / 0