România se confruntă cu o necesitate stringentă de a institui un acord politic și economic care să impună tuturor guvernelor, indiferent de coloratura politică, respectarea unor parametri transparenți referitori la inflație, deficitul bugetar și evoluția economiei, potrivit opiniilor exprimate de Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR).
„Țintele privind inflația și deficitul trebuie respectate de orice guvern”
, a accentuat el.
În prezent, România înregistrează cea mai ridicată inflație și cel mai mare deficit bugetar din cadrul Uniunii Europene, iar datoria publică urmează să depășească pragul de 60% din PIB în cursul acestui an, situație care ar putea compromite ratingul de țară.
Citește șiAlimentele se vor scumpi din nou în octombrie. Unde vor fi cele mai mari creșteri de prețuri
Valentin Lazea a afirmat, într-un discurs ținut la conferința organizată de Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, că țara traversează o perioadă dificilă pe fondul celei mai ridicate rate a inflației din Uniunea Europeană și a celui mai mare deficit bugetar.
„Traversăm o perioadă complicată, deoarece avem cea mai înaltă rată a inflației din Uniunea Europeană (…) și cel mai mare deficit bugetar (…), iar anul acesta vom depăși și pragul de datorie publică de 60% din PIB, ultimul criteriu Maastricht pe care îl mai îndeplineam.”
În acest context, Valentin Lazea subliniază că există riscul de a se reîntoarce la un nivel nefavorabil pentru investiții, de a se sista finanțările externe și de a se produce o corecție drastică a standardului de viață.
Pentru a preveni aceste scenarii, Valentin Lazea consideră că este absolut necesar să fie stabilite ținte clare pentru inflație, deficitul bugetar și creșterea economică, care să fie respectate de către toate guvernele, indiferent de orientarea lor politică.
„De aceea este imperativ necesară stabilirea unor ținte în care să se încadreze inflația, deficitul bugetar și creșterea economică, ținte care, odată atinse, să fie respectate de orice guvern, indiferent de coloratura ideologică.”
În esență, Valentin Lazea propune un pact politico-economic care să impună tuturor guvernelor să respecte anumite limite în ceea ce privește indicatorii macroeconomici.
„Cu alte cuvinte, e necesar un pact politico-economic care să oblige toate guvernele să nu depășească anumite intervale în ce privește indicatorii macroeconomici”
Potrivit economistului-șef al Băncii Naționale a României, deficitul bugetar ar trebui să fie limitat la un interval de 2,5-3% din Produsul Intern Brut. Acest obiectiv este considerat esențial pentru stabilitatea economică. În acest context, Banca Națională a României propune un acord politic și economic care să impună respectarea acestui obiectiv, precum și a celui privind inflația.
BNR are un economist-șef care a exprimat opinia că, pentru ca datoria publică să înregistreze o scădere, România este obligată să micșoreze deficitul bugetar la o valoare inferioară costurilor legate de dobânzi.
Lazea a afirmat că reducerea deficitului bugetar sub pragul cheltuielilor cu dobânzile, care se ridică la aproximativ 2,8% din PIB, este esențială pentru scăderea datoriei.
În acest scop, deficitul bugetar ar trebui să fie limitat la o valoare cuprinsă între 2,5-3% din PIB.
„Este singurul lucru pe care îl putem face pentru a ne putea uita în ochii copiilor noștri fără să roșim”
, a declarat Lazea.
Încă din anul 2017, România înregistrează în mod constant un deficit bugetar care depășește 3% din PIB, fapt care a avut o influență negativă asupra procesului de aderare la zona euro, inclusiv amânându-l.
Există opinii critice referitoare la mediul de afaceri, potrivit cărora cunoașterea conceptelor de macroeconomie este aproape inexistentă. Economistul-șef al BNR a lansat această acuzație.
Critica adusă de economist în cadrul conferinței a vizat ceea ce el a descris drept „lipsă de cunoaștere economică” în rândul mediului de afaceri, acuzând că antreprenorii au favorizat, vreme de mai mulți ani, o expansiune economică alimentată de credite și de cheltuieli excesive.
Ideile fundamentale ale economiei macro sunt total străine pentru mediul de afaceri, care nu numai că le ignoră, dar nici nu dorește să aibă cunoștință despre ele.
„Vă rog să faceți acest apostolat, să vă duceți la oamenii ăia și să le explicați în clar. Pentru că ei nu au nicio treabă cu aceste concepte”
,
a fost îndemnul adresat de economist analiștilor financiar-bancari care au participat la conferință.
Potrivit acestuia, dezastrul financiar public nu își are originea în incapacitate, ci în strategia asumată de stimulare economică artificială.
Lazea a afirmat că deficitul nu a înregistrat o creștere abruptă din cauză că ar fi fost vorba despre incompetență, ci mai degrabă ca rezultat al unei strategii intenționate, și anume: „să cheltuim în mod substanțial pentru a stimula economia”. Atât antreprenorii români, cât și cei străini au sprijinit cu entuziasm această abordare de creștere economică forțată, fiind de părere, în mod greșit, că o expansiune economică este cu atât mai benefică cu cât este mai pronunțată. Însă, potrivit acestuia, acest lucru nu este adevărat. Atunci când se depășește PIB-ul potențial, această creștere produce mai mult rău decât bine.
În prezent, creșterea economică durabilă a României se situează în jurul a 2,5-3% anual, potrivit opiniilor economistului-șef al BNR.
Depășirea acestei limite prin impulsionarea cheltuielilor pe seama îndatorării publice ar putea accentua dezechilibrele macroeconomice.
COMENTARII / 0