Regulamentul (UE) 2026/382, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, prevede eliminarea, începând cu 1 iulie 2026, a scutirii de taxe vamale pentru coletele cu valoare totală de până la 150 de euro care sosesc din afara UE. În schimb, se introduce o taxă fixă de 3 euro pentru fiecare articol din colet. Această măsură va fi aplicată în mod direct în toate statele membre, iar în România, această taxă suplimentară se va adăuga unei taxe logistice de 25 de lei, care se aplică începând cu 1 ianuarie 2026, precum și TVA-ului datorat conform legislației fiscale în vigoare.
În urma unei evoluții rapide a activității comerciale online și a numărului în creștere de colete de mică valoare trimise din state non-UE către cumpărătorii din Uniune, s-a ajuns la o decizie.
Volumul acestor expedieri a înregistrat o creștere semnificativă.
Această decizie a fost luată ca urmare a creșterii accelerate a comerțului electronic și a numărului tot mai mare de colete expediate din țări terțe către consumatori din Uniune.
Regulamentul european respectiv include prevederi detaliate privind taxele pentru comenzile online efectuate din afara Uniunii Europene. În prezent, nu se aplică nicio taxă, însă acest lucru se va schimba în viitor.
Citește șiDavid Beckham a încasat 51 de milioane de dolari în urma tranzacțiilor de la Cupa Mondială
Înainte de momentul actual, 150 de euro era valoarea maximă a bunurilor trimise direct dintr-o țară non-UE către un beneficiar din UE, care erau exceptate de la plata taxelor vamale.
Eliminarea scutirii respective este programată să aibă loc 1 iulie 2026. Data respectivă marchează sfârșitul unei excepții care până atunci era în vigoare.
În intervalul 1 iulie 2026 – 1 iulie 2028, va fi introdusă o taxă vamală fixă de 3 euro pentru fiecare articol dintr-un colet, cu condiția ca valoarea totală a coletului să nu depășească 150 de euro.
În două scenarii specifice, va fi aplicată o taxă: în cazul în care importul de bunuri este exceptat de la plata TVA-ului, datorită unui regim special pentru vânzări la distanță (IOSS), sau atunci când produsele sunt incluse într-o expediere postală, așa cum este ea definită în cadrul legislației vamale europene.
În cazul operatorilor care nu au înregistrat în regimul IOSS, Tariful vamal comun al Uniunii Europene rămâne în vigoare; această regulă continuă să fie aplicabilă.
Implementarea acestei măsuri este planificată pe o perioadă limitată, însă 1 iulie 2028 reprezintă o dată cheie, deoarece dacă sistemul informatic vamal al Uniunii nu va fi funcțional până atunci, măsura va putea fi prelungită.
3 euro reprezintă suma care va fi achitată pentru fiecare produs dintr-un colet, ca taxă vamală, de către cei care efectuează comenzi online din afara UE.
Se introduce o nouă taxă vamală de 3 euro odată cu intrarea în vigoare a regulamentului, iar destinatarul sau expeditorul vor fi cei care o vor achita, în funcție de modalitatea de import utilizată.
În situația în care achizițiile sunt efectuate prin intermediul platformelor sau comercianților care sunt înregistrați în regimul special IOSS, obligațiile vamale sunt gestionate de către operatorul economic și taxa respectivă poate fi adăugată direct la prețul prezentat cumpărătorului.
În cazul în care mărfurile nu sunt raportate prin intermediul IOSS și sunt trimise prin servicii poștale sau de curierat, cel care primește coletul este, în general, considerat importatorul.
Înainte de a primi coletul, o taxă este percepută de către compania de curierat sau operatorul poștal care se ocupă de livrare.
Eliminarea scutirii pentru comenzile cu valoare de până la 150 de euro a stârnit numeroase întrebări în rândul cumpărătorilor online. Această măsură a fost luată în considerare pentru a aduce un anumit grad de echitate în ceea ce privește taxele aplicate produselor achiziționate din afara Uniunii Europene. Anterior, cumpărătorii erau scutiți de la plata taxelor pentru comenzile cu valoare de până la 150 de euro. Această scutire nu mai este valabilă, iar motivul acestei schimbări a fost subiectul unor dezbateri intense. Procesul de reconsiderare a scutirii a fost unul complex și a implicat evaluarea impactului asupra comercianților și a cumpărătorilor.
Regulamentul în vigoare a favorizat practici abuzive prin menținerea unui prag valoric de 150 de euro, printre care și declararea unor valori subestimate sau divizarea artificială a comenzilor în multiple colete, cu scopul de a eluda impunerea de taxe.
Potrivit Comisiei Europene, odată cu implementarea unui sistem vamal complet digitalizat, în care toate produsele importate sunt însoțite de informații electronice, anumite scutiri inițiale, menite să reducă formalismul administrativ, nu mai sunt justificate.
Simultan, numărul mare de importuri cu valoare redusă necesită o apărare mai eficace a intereselor financiare ale Uniunii și ale statelor sale membre.
Efectele acestei măsuri vor fi supuse unei monitorizări lunare din partea Comisiei Europene.
Noua reglementare prevede instituirea a două mecanisme distincte de evaluare, după cum se menționează.
Aceste mecanisme sunt introduse prin reguli specifice.
1 octombrie 2026 marchează termenul limită până la care Comisia Europeană urmează să evalueze dacă fluxurile comerciale suferă modificări, cum ar fi o posibilă schimbare de la regimul IOSS la alte regimuri, în scopul de a eluda achitarea unei taxe forfetare. Această analiză va avea loc lunar, ulterior acestei date.
În cazul în care se confirmă existența unor asemenea circumstanțe, Comisia are posibilitatea de a sugera o perioadă de tranziție prelungită, astfel încât taxa să poată fi aplicată tuturor pachetelor cu o valoare de până la 150 de euro, fără a lua în considerare procedura de import utilizată.
1 decembrie 2027 este termenul până la care Comisia urmează să realizeze o evaluare a infrastructurii informatice centralizate a Uniunii, destinată percepării taxelor la import. Această evaluare va stabili dacă respectiva infrastructură va fi funcțională 1 iulie 2028.
În situația în care sistemul nu va fi gata la termen, Executivul european are posibilitatea de a sugera o prelungire a perioadei de aplicare a taxei forfetare și după această dată.
În plus, Nazare a declarat că este esențială protecția a circa 50-60 de mii de antreprenori români prin intermediul taxei pe colete.
Taxa pe colete protejează 50-60 de mii de antreprenori români.
În prezent, Guvernul are în vedere armonizarea cu o măsură a UE care urmează să fie implementată de la 1 iulie.
În România, o taxă de 25 de lei pentru logistică este deja percepută în mod curent.
Începând cu primul zi al anului 2026, România urmează să impună o taxă logistică de 25 de lei pentru administrarea fluxurilor de mărfuri originare din afara spațiului comunitar, care se adaugă la taxa vamală europeană. Această măsură este prevăzută în Legea 239/2025.
La începutul lunii februarie, Ministerul Finanțelor a oferit clarificări suplimentare, și anume că această taxă nu se încadrează în categoria taxelor vamale, ci mai degrabă reprezintă o obligație fiscală internă. Comerțul electronic transfrontalier a cunoscut o creștere semnificativă a importurilor extracomunitare, ceea ce a dus la introducerea acestei măsuri pentru a reglementa fenomenul.
Legislația europeană referitoare la piața unică și politica comercială comună prevede că orice stat membru este împiedicat să impună taxe vamale în mod unilateral, a evidențiat instituția.
Această reglementare europeană interzice statelor membre să introducă taxe vamale fără acordul comunitar.
Obligația fiscală internă de 25 de lei va fi aplicată comenzilor online care provin din afara Uniunii Europene și care sunt livrate pe teritoriul României, fiind considerată o taxă internă ce respectă reglementările europene în materie de proceduri de import.
În legătură cu aplicarea TVA-ului, obligația de plată revine unei anumite entități, iar mecanismul de aplicare a acestuia urmează să fie stabilit. Detaliile specifice privind această procedură sunt strâns legate de contextul în care TVA-ul este aplicat.
Nu există declarații oficiale
care să ofere clarificări suplimentare. Se așteaptă clarificări suplimentare privind procedura de aplicare a TVA-ului și cine este responsabil pentru plata acestuia.
În cazul coletelor cu o valoare de sub 150 de euro care sunt vândute și expediate din afara Uniunii Europene către persoane fizice din România, obligația de plată a TVA revine României, fiind irelevant prin ce stat al spațiului comunitar sosesc bunurile.
În situația în care mărfurile sunt aduse într-o țară membră diferită de cea unde se încheie livrarea către cumpărător, România este considerată locul unde se realizează livrarea.
În cazul în care mărfurile sunt aduse direct în România și sunt raportate prin sistemul special pentru vânzări la distanță de bunuri importate IOSS, Taxa pe Valoarea Adăugată este declarată prin intermediul acestui sistem.
În absența acestei declarații, TVA este aplicată bunurilor în momentul importului în România.
Responsabilitatea financiară pentru această taxă cade asupra furnizorului de bunuri, a expeditorului sau a entității care intermediază vânzările la distanță, și nu asupra destinatarului final.
Respingerea ideii de relocare a coletelor a fost confirmată de Ministerul Finanțelor. Decizia a fost luată în urma analizelor efectuate. Nu vor fi luate în considerare alternative pentru schimbarea destinației coletelor. Această poziție a fost susținută ferm de către minister.
Anumite declarații au circulat în spațiul public, sugerând că implementarea unei taxe logistice ar fi avut drept rezultat redirecționarea coletelor prin intermediul altor țări membre, ceea ce ar fi generat pierderi fiscale pentru România.
Respingând concluziile respective, Ministerul Finanțelor a argumentat că sectorul logistic internațional se caracterizează printr-o evoluție rapidă, supusă influenței multiplelor variabile comerciale și operaționale, care nu pot fi reduse la impactul unei singure măsuri fiscale.
În perioada a doua a anului 2025, statisticile au relevat o tendință de creștere a numărului de colete sosite din străinătate în România: 676.551 de colete au fost înregistrate în luna august, urmat de 1.294.723 în septembrie, 1.924.223 în octombrie și un număr semnificativ de 3.388.826 în noiembrie.
În luna ianuarie a anului 2026, când taxa de 25 de lei a devenit aplicabilă pentru prima dată, numărul coletelor extracomunitare livrate a ajuns la 713.083, o cifră care reprezintă o creștere de aproximativ 15 ori față de aceeași perioadă a anului 2025 și este similară cu volumul coletelor livrate în luna august a anului 2025.
Ministerul Finanțelor susține că datele respective infirmă presupunerea privind schimbarea rutelor logistice și evaziunea fiscală.
COMENTARII / 0