România s-a ajuns într-o situație paradoxală, în care, în faza de zi, la orele prânzului, generează și trimite în exces electricitate, iar în seară, aduce aproape la capacitatea maximă și solicită cetățenilor să-și scadă consumul.
În ultimele zile, HotNews a analizat datele furnizate de Transelectrica, care arată că la prânz se exportă electricitate cu valori ce depășesc 1.000 – 1.500 MW. În paralel, panourile fotovoltaice constituie sursa dominantă de energie, furnizând aproximativ două treimi din consum.
Odată cu apusul soarelui, condițiile se modifică în mod dramatic. Generarea de energie fotovoltaică scade, iar România începe să achiziționeze electricitate la un preț exorbitant. Datele de la bursă OPCOM, analizate de HotNews, arată că costul energiei livrate în seară este de cinci ori mai mare decât cel din timpul prânzului.
Citește șiHollywood și AI la Impact SEE'26: potențialul de creștere există
Chiar și la prețuri actuale, găsirea de energie disponibilă în intervalele de vârf devine tot mai dificilă.
În contextul acestei crize, guvernul a comunicat că se va prelungi pe tot parcursul lunii August, iar autoritățile solicită cetățenilor și întreprinderilor să limiteze consumul de energie electrică în intervalul 19:00–23:00. Încurajatorii sunt să reprogrameze utilizarea mașinilor de spălat și a altor electrocasnice, precum și încărcarea vehiculelor electrice.
Cum am ajuns în această situație?
Începând cu 2010 și până în prezent, s-au închis numeroase centrale care furnizau energie la cerere, inclusiv unități pe gaz și pe cărbune, iar în locul lor au fost realizate exclusiv proiecte regenerabile, care se bazează pe condițiile meteorologice (vânt sau soare) și fără centrale de rezervă sau baterii de stocare.
Centrale de rezervă pot fi de dimensiuni reduse și alimentate cu gaz, fiind integrate în proiecte eoliene sau fotovoltaice pentru a fi pornite în momentele în care vântul nu bate sau soarele nu strălucește.
„Imaginați-vă că timp de 16 ani construiți o casă cu zece camere. La final, demolați opt camere. Iar apoi faceți turul televiziunilor spunând că ați construit zece camere. Tehnic este adevărat. Dar realitatea este că locuiți într-o casă cu doar două camere în plus. Exact asta arată datele din energie”, spune Adrian Vintilă, specialist în energie și consilier al miniștrilor Energiei din 2004 până în prezent.
El întocmește un raport privind capacitățile închise și cele construite în perioada 2010–2026.
În decursul a 16 ani, s-au realizat 9.932 MW de capacitate, în același timp, s-au retras din funcționare 7.911 MW de centrale predictibile pe gaz și cărbune.
În sectorul energetic se disting trei perioade de investiții, fiecare fiind complet diferită.
2010-2014 reprezintă intervalul în care se numără faza regenerabilă.
2015-2022 – perioada stagnării
După luna iunie a anului 2023
În anul 2021, a fost cea mai slabă perioadă.
În anul 2024, s-a recunoscut ca fiind cel mai bun an din ultimul deceniu.
Problema constă în sursele neregenerabile.
Aceste informații arată că problema României nu constă în insuficiența investițiilor în surse regenerabile.
„Dimpotrivă, s-au instalat peste 6.500 MW de capacități eoliene și fotovoltaice. Problema este că aceste investiții au avut loc în paralel cu închiderea a aproape 8.000 MW de capacități predictibile, fără ca acestea să fie înlocuite la timp cu centrale noi pe gaz, hidro sau cu suficiente capacități de stocare.
Rezultatul este un sistem energetic cu doar putin peste 2.000 MW net în plus ca putere instalată, dar cu o flexibilitate și o capacitate de acoperire a consumului în orele de vârf mai reduse decât în trecut
specialistul în energie confirmă acest aspect.
României a reușit să păstreze strategia energetică fără eșec, deoarece s-au promovat investițiile în regenerabile, esentiale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În același timp, închiderea centralelor pe gaz și cărbune nu a fost însoțită cu același ritm de investiții în capacități flexibile și în sisteme de stocare.
COMENTARII / 0