Un tumul funerar siberian aparţinând civilizaţiei străvechi a sciţilor, datând din urmă cu 2.800 de ani, a furnizat cea mai veche dovadă cunoscută până acum despre utilizarea canabisului pentru efectele sale psihoactive. Oamenii de ştiinţă au descoperit seminţe ale acestei planete printre obiecte funerare, precum şi păr uman care prezintă urme ale compuşilor săi chimici în interiorul mormântului.
Cercetătorii au menționat că probele au fost descoperite într-o structură monumentală funerară, cu un diametru de 140 de metri, situată în Valea Uyuk, într-o zonă izolată a Republicii Tuva din Rusia, a scris Agerpres, preluând informațiile de la Reuters.
Acest mormânt din sudul Siberiei a servit drept loc de veci pentru mai mulţi membri de rang înalt ai societăţii scitice, o civilizaţie cunoscută pentru măiestria în luptele călare şi pentru prelucrarea aurului, precum şi pentru stilul său de viaţă predominant nomad în stepa eurasiatică.
Cannabisul, plantă extrem de versatilă, a fost cultivată și exploatată de secole, nu doar pentru efectele sale psihoactive – care provoacă starea de euforie – ci și pentru fibrele și semințele sale, din care se obține ulei. În prezent, reprezintă una dintre cele mai frecvent utilizate substanțe psihoactive. Însă reconstruirea istoriei utilizării sale în scopuri psihoactive se dovedește dificilă, din cauza naturii perisabile a reziduurilor vegetale.
„Există multe speculaţii cu privire la utilizarea substanţelor psihoactive în trecut, însă foarte rar găsim dovezi concrete care să confirme, într-adevăr, că o plantă a fost consumată în acest scop”
a spus arheologul Gino Caspari, reprezentând Universitatea Berna din Elveţia și Institutul Max Planck pentru Geoantropologie din Germania. El a coordonat noul studiu, care a fost publicat joi în revista Science.
„Motivul este că resturile vegetale şi ţesuturile moi umane supravieţuiesc arareori până în zilele noastre, iar conservarea lor în acelaşi context este încă şi mai rară. Studiul nostru prezintă cele mai vechi dovezi directe ale consumului de canabis cu efecte psihoactive”, a precizat Gino Caspari.
În morminte au fost găsite semințe de canabis.
Concluzia se bazează pe faptul că obiectul a fost găsit într-un loc de înmormântare, legat de ritualuri funerare complexe. Situl este mai vechi decât dovezile anterioare, provenind din primul mileniu î.Hr., și se referă la utilizarea canabisului în scop psihoactiv, inclusiv resturi de instrumente folosite pentru arderea plantei, găsite în Orientul Mijlociu și în Munții Pamir din Asia Centrală.
Echipa de cercetare a descoperit mai mult de 1.400 de semințe de canabis, legate de mormintele din interiorul tumulului siberian, și a aplicat o metodă de datare științifică pentru a confirma că acestea provin din primii ani ai VIII-lea î.Hr.
„Obiectele care aveau valoare în lumea celor vii ajungeau adeseori în contextul funerar, sub formă de ofrandă, în această regiune”
a precizat Gino Caspari.
Semne detectate în fire de păr
Examinarea chimică a firelor de păr prelevate din resturile corpului mai multor persoane, găsite în camera centrală de înmormântare, a detectat semnături chimice caracteristice THC – substanța psihoactivă a canabisului – și urme de cannabinol, o substanță legată de THC.
„Corpul uman integrează în firul de păr moleculele asociate canabisului, precum THC şi CBD. Pe acest principiu funcţionează testele antidrog”
Gino Caspari a precizat.
Examinând părul, nu reușim să stabilim cu precizie modul în care substanța a fost administrată.
„Doar pe baza examinării părului, nu putem stabili cu exactitate modul în care a fost consumată substanţa. Totuşi, având în vedere alte dovezi descoperite ulterior în această regiune, este probabil ca aceasta să fi fost inhalată”,
a adăugat el. Cu toate acestea, luând în calcul alte dovezi găsite ulterior în acea zonă, există o probabilitate că aceasta
Tumul funerar a fost realizat din bușteni de larice și din argilă, iar întregul complex a fost acoperit cu mii de tone de piatră. În interior, cercetătorii au identificat artefacte sculptate în stil animalier scitic și o serie de obiecte aurite neobișnuite.
Gino Caspari a precizat că, pe suprafața tumulului, cercetătorii au realizat, aparent, sacrificii de animale, în special zeci de cai, și, posibil, de oameni, având în vedere oasele umane împrăștiate și găsite printre resturi.
„Faptul că s-a găsit canabis într-un mormânt de mari dimensiuni indică deja că acesta trebuie privit într-un context ritualic. Am constatat că, pe suprafaţa tumulului, ar fi putut fi realizate sacrificii, atât de animale, cât şi de oameni, sub forma unei ‘cavalcade spectrale’. Susţinuţi de ţăruşi, caii şi călăreţii morţi ar fi reprezentat o demonstraţie a unei puteri sociale extraordinare în rândul comunităţilor din stepă”, a explicat Gino Caspari.
În perioada lui Herodot, se desfășurau ritualuri.
În cadrul studiilor, oamenii de știință au stabilit legături cu civilizații floride din epoca lor, inclusiv cu Grecia Antică, fapt confirmat de istoricul Herodot în secolul al V-lea î.Hr.
„Herodot a descris ritualul ‘cavalcadei spectrale’, dar am fost mereu destul de sceptici în privinţa scrierilor sale, întrucât el tindea să alunece spre domeniul fantasticului. După descoperirea vestigiilor din sudul Siberiei, acum ştim că cel puţin unele dintre descrierile sale despre popoarele din stepă conţineau un sâmbure de adevăr”, a adăugat Gino Caspari.
Semințele găsite la acest sit arheologic erau bine păstrate.
coordonatorul studiului a dezvăluit:
„Aici lucrurile devin şi mai interesante. Am început secvenţierea unora dintre seminţe şi am obţinut un ADN foarte bine conservat”
„Acest lucru este şi mai rar decât simpla descoperire a resturilor vegetale şi reprezintă, în prezent, cel mai vechi ADN cunoscut de canabis. Cred că, în anii următori, vom putea adăuga noi detalii şi vom putea rescrie parţial domesticirea acestei culturi agricole importante”, a mai spus Gino Caspari.
COMENTARII / 0