România își acelerează eforturile de a diminua diferența față de Bulgaria în domeniul stocării energiei. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a emis recent autorizații pentru noi inițiative cu o putere totală de 811 MW, dintre care peste 80% (≈669 MW) sunt sisteme de stocare în baterii. Această decizie semnalează o accelerare istorică a ritmului în cadrul Sistemului Energetic Național (SEN).
Proiectele aprobate constituie mai mult de 60% din capacitatea totală de stocare a energiei care există în România în prezent.
În total, 669 MW au fost aprobate; dintre acestea, 429 MW corespund proiectelor autonome, iar restul de 240 MW se referă la instalații asociate cu parcuri fotovoltaice (89 MW) și eoliene (53 MW). Mai mult, autoritatea a eliberat licențe de operare pentru 204 MW de capacități deja finalizate, inclusiv 70,1 MW destinate stocării, conform Money.ro.
Citește șiȘef UE avertizează: Hackerii vor ataca aparatele din casele noastre
George Sergiu Niculescu, președintele ANRE, a declarat că acest volum constituie mai mult de 60% din capacitatea de stocare existentă în România, indicând că proiectele teoretice încep să se materializeze pe teren. El a subliniat, totodată, că numeroase inițiative finalizate așteaptă încă certificatele de racordare emise de operatorii de transport și distribuție, necesare pentru licențiere și punerea în funcțiune.
Motivul pentru care România a rămăcit în urmă față de Bulgaria în domeniul stocării.
În ciuda faptului că noile inițiative reprezintă un progres semnificativ, România se confruntă cu un dezavantaj major. Bulgaria s-a impus ca lider regional și global în acest sector, atingând în mai 2026 o capacitate instalată de aproximativ 8,6 GWh în baterii. Fără capacitate de stocare internă, România trimite în mod regulat energie ieftină pe parcursul zilei și aduce din exterior energie extrem de scumpă în noapte pentru a satisface cererea la orele de vârf.
Bulgaria se afirmă ca principalul stat din regiune, având un potențial teoretic de stocare a 77% din energia solară. Foto: Shutterstock
Întârzierea respectivă se datorează unor probleme de bază în sistem. Conform publicației Libertatea, Hidroelectrica, care controlează 80% din serviciile de echilibrare, nu a dorit să sprijine bateriile, deoarece acestea reduc costul echilibrării și, prin urmare, diminuă câ
Prin urmare, România nu se confruntă cu lipsa bateriilor, ci cu insuficiența producției. În realitate, este necesară o producție continuă, considerabilă, iar doar ulterior se recurge la baterii pentru a echilibra sistemul. O soluție de echilibrare eficientă presupune că importurile să nu depășească 10% din cerință.
În anul 2026, prosumatorii vor avea la dispoziție baterii de stocare.
În scopul diminuării presiunii pe sistemul energetic național, autoritățile doresc să implice și micii consumatori. Ministerul Mediului a introdus Ghidul privind finanțarea bateriilor pentru prosumatori, care va fi disponibil în anul 2026.
Programul, finanțat cu 400 de milioane de lei, acordă subvenții de până la 15.000 de lei (până la 75% din cost) persoanelor fizice pentru instalații de stocare cu capacitate minimă de 12 kWh. Obiectivul este de a exploata energia solară produsă pe parcursul zilei, astfel încât facturile cetățenilor să scadă și importurile să fie restrânse în perioadele de vârf. Cu toate acestea, experții subliniază că concentrându-se doar pe baterii, fără a dezvolta producția de energie continuă în rețea, se poate dubla prețul megawattului în viitor.
Ce baterii de stocare a energiei sunt cele mai mari din România?
În România, volumul de energie electrică stocată a crescut considerabil, ajungând la 1.630 MWh în data de 20 iunie 2026, potrivit informațiilor oferite de Transelectrica. Această creștere de 45% în doar două luni provine din punerea în funcțiune a mai multor echipamente de amploare.
Referitor la proiectele individuale, trei dintre cele mai mari stații de stocare de energie din România sunt deja în funcțiune, conform e-nergia.ro.
Florești (201 MW/402 MWh) – Această stație de stocare, amplasată în localitatea Florești din județul Cluj, este administrată de Nova Power & Gas și aparține grupului E-INFRA din România. Construcția se va încheia în decembrie 2025, iar la final va reprezenta cea mai extinsă baterie de pe teritoriul românesc.
În ansamblu, rețeaua cuprinde 45 containere, fiecare având capacitatea de 4,5 MWh, împreună cu 30 puncte de transformare și o stație electrică de 110/33 kV. Acestea sunt destinate atât pieței de echilibrare, cât și furnizării serviciilor de sistem.
2. Gura Ialomiței (150 MW/300 MWh) – Proiectul a fost realizat de Aukera Energy, cu sprijinul unor investitori europeni, și a fost deschis în mijlocul lunii iunie 2026.
În etapa a doua a proiectului, se prevede adăugarea a 100 MW și 200 MWh, iar lucrările se desfășoară în curs de construcție și se așteaptă să fie finalizată până la sfârșitul anului. Compania românească Electrogrup, membră a grupului E-INFRA, a condus implementarea tehnică.
În satul Iaz, din comuna Obreja, județul Caraș-Severin, se află instalația Iaz, cu putere de 100 MW/206 MWh, considerată cea mai extinsă din întregul Banat.
Proiectul, realizat de Energy Capital Group, membru al Grupului GÜRİŞ din Turcia, conține 44 de containere cu baterii litiu-ion, 528 de invertoare de mare putere și un sistem avansat de management al energiei (EMS). Programat să se încheie în mai 2026, stația funcționează ca o unitate independentă.
COMENTARII / 0