În România, durata pauzei de masă a angajaților se scurtează de la un an la altul, chiar dacă experții subliniază tot mai clar avantajele fizice și psihologice ale acestei opriri. Ultimul raport al firmei Edenred indică faptul că 78% dintre lucrători alocă la maximum jumătate de oră pentru a consuma prânzul în timpul programului, comparativ cu anul precedent când procentul era de aproximativ 70%.
În ciuda creșterii interesului pentru un stil de viață sănătos și pentru alimentație echilibrată, volumul ridicat de muncă și ritmul rapid al activității la birou fac ca mulți să renunțe la această pauză. Rezultatele indică faptul că 69% dintre participanți se abțin de la masa de prânz fie zilnic, fie din când în când, chiar dacă sunt complet conștienți de beneficiile unei întreruperi în mijlocul programului.
Consecințele pauzei asupra productivității și stării de bine.
Citește șiProgram anti-bullying într-o școală de la sat. Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara: „Un regulament doar pe hârtie nu protejează niciun copil”
Durata alocată mesei joacă un rol crucial nu numai pentru recuperarea fizică, ci și pentru relaxare și interacțiune socială. Potrivit studiului, 65% dintre respondenți afirmă că o pauză corespunzătoare le oferă energie suplimentară și îmbunătățește concentrarea pentru restul zilei.
Totodată, componenta socială rămâne un factor motivațional important: 44% dintre angajați consideră că conversațiile cu colegii reprezintă cea mai plăcută parte a pauzei de prânz, în timp ce peste o treime simt un boost de energie și stare de bine în urma interacțiunii umane. Reprezentanții companiei de beneficii extrasalariale subliniază că, pe măsură ce presiunea la locul de muncă crește, pauza de prânz este prima comprimată, deși ea funcționează ca un veritabil instrument de performanță.
Fondul alocat alimentației și funcția tichetelor de masă
La nivel mondial se observă o comprimare a timpului alocat mesei, iar pauza medie de prânz a ajuns la 35 de minute. În România, această presiune temporală se combină cu un factor economic. Studiul arată că 65% dintre respondenți alocă mai mult de 30% din bugetul lor lunar total exclusiv pentru alimentație.
Cardurile de masă rămân un suport financiar esențial pentru lucrătorii din sectorul privat și public. Majoritatea respondenților au precizat că valoarea acestor carduri își mărește considerabil bugetul alocat alimentelor. În plus, 83% dintre participanți au afirmat explicit că, fără aceste carduri de masă, ar înregistra o pierdere directă a puterii de cumpărare.
Studiul a implicat aproape 3.000 de lucrători cu vârste de la 18 la 66 de ani și constituie fundamentul campaniei „Prânzul Anului”. În cadrul acestei inițiative, publicul este chemat să aleagă restaurantele preferate pentru masă, iar evenimentul este însoțit de o expoziție tematică axată pe obiceiurile culinare urbane, desfășurată la Art Safari.
COMENTARII / 0