Unul dintre efectele raportate de cercetători este creșterea intervalelor și a regiunilor în care căpușele și țânțarii pot supraviețui. Conform Live Science, creșterea temperaturilor le permite acestor insecte să fie active mai mult timp și să se extindă în zone unde condițiile climatice nu le favorizau anterior.
Cercetătorii monitorizează deja acest fenomen în Statele Unite, unde fluctuațiile de temperatură, seceta și inundațiile pot altera răspândirea infecțiilor portate de căpușe și țânțari, favorizând și bacteriile rezistente la antibiotice. Tălpile de atenție se concentrează în special pe căpușe, care reprezintă principalul agent al bolilor transmise de aceste organisme în America.
Boala Lyme ar putea se extinde în zone neatinse anterior.
Citește și30 de minute săptămânal: obiceiul ce transformă funcționarea creierului
Boala Lyme reprezintă o infecție bacteriană care se transmite prin mușcătura căpușelor contaminate și deja afectează un număr semnificativ de oameni. Întărirea perioadei în care căpușele sunt active poate facilita apariția acestora în zone în care, până acum, condițiile climatice erau mai puțin propice.
Fenomenul are și relevanță în Europa. Conform Organizației Mondială a Sănătății, schimbările climatice alterează distribuția vectorilor de boală, iar căpușele capabile să transmită Lyme și encefalita de căpușă apar acum la altitudini și latitudini mai ridicate decât în perioadele anterioare.
Încălzirea climei nu implică neapărat o creștere a bolilor. Factorul de risc este influențat atât de prezența agenților patogeni, cât și de nivelul de expunere al populației și de măsurile de protecție adoptate.
Țânțarii care răspândesc boli dobândesc teren în Europa.
Fenomenul schimbării se reflectă și asupra țânțarilor. Există specii de insecte ce pot transmite boli, iar acestea s-au extins deja în numeroase regiuni din Europa, unde temperaturile ridicate persistă pentru perioade îndelungate.
Țânțarul-tigru (Aedes albopictus) este capabil să transmită virusurile asociate cu dengue, chikungunya și Zika. În anul 2025, această specie a fost identificată în 369 de regiuni din 16 țări europene, comparativ cu doar 114 regiuni în urmă cu zece ani, conform rapoartelor Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).
ECDC a semnalat că Europa se confruntă cu sezoane mai prelungite și mai viguroase de răspândire a bolilor transmise de țânțari. În anul 2025, continentul a înregistrat un număr record de focare de chikungunya, iar transmiterea locală a fost observată în zone în care nu mai fusese raportată anterior.
West Nile reprezintă un pericol existent în România.
West Nile virus ajunge la oameni prin mușcături de țânțari care au fost infectați, iar aceștia obțin virusul în principal de la păsări sălbatice infectate. În plus, temperaturile înalte pot prelungi intervalul de activitate al țânțarilor și pot stimula proliferarea virusului în corpul acestora.
Seceta poate genera un efect aparent contradictoriu. Deși țânțarii depind de apă pentru a se reproduce, perioadele de scădere a precipitațiilor adună păsările și țânțarii în jurul aceleiași surse de apă, facilitând circulația virusului.
Riscul există și în România. În anul 2025, județul Sălaj a fost inclus printre zonele europene care au înregistrat pentru prima dată infecții cu virusul West Nile local. În total, România a raportat 49 de cazuri dobândite local în acel an, conform Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).
În anul 2026, răspândirea virusului a crescut semnificativ. În data de 17 septembrie, autoritățile din România au înregistrat 91 de cazuri obținute local, iar 22 de regiuni din țară erau deja afectate. În contextul european, ECDC a raportat 1.482 de cazuri în 16 state.
Dengue se manifestă și în Europa
Dengue, o boală virală care se răspândește prin mușcături de țânțari infecțioși, a fost de mult timp asociată în principal cu zonele tropicale și subtropicale. În Europa, majoritatea pacienților diagnosticați au contractat boala în timpul călătoriilor în alte regiuni ale globului. Totuși, există și cazuri în care transmiterea a avut loc în interiorul Europei, la persoane care nu au călătorit în zone unde boala circulă în mod obișnuit.
Extinderea populațiilor de Aedes — un tip de țânțar ce dobândește tot mai multă rezistență la condițiile Europa — combinată cu temperaturi favorabile și cu fluxurile de călători internaționali, intensifică probabilitatea de apariție a focarelor locale.
ECDC anunță că Europa se află în fața unei nouă faze, în care perioada de răspândire a infecțiilor transmise de țânțari se prelungeste și intensifică, iar frecvența apariției acestor boli în numeroase regiuni ar putea ajunge să fie considerată normală.
Seceta modifică și modul de a lupta cu bacteriile.
Un impact mai discret se referă la bacteriile rezistente la antibiotice. Cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din California (Caltech) au observat că, în soluri extrem de uscate, condițiile de mediu pot sprijini bacteriile care dețin gene de rezistență.
Excesul de utilizare sau utilizarea incorectă a antibioticelor continuă să fie una dintre principalele cauze ale rezistenței la aceste medicamente. Studiile arată, totuși, că și variațiile de temperatură, perioadele de secetă și cantitatea de precipitații pot afecta răspândirea bacteriilor rezistente.
Câteva bacterii pot transfera altor bacterii gene care le conferă rezistență la antibioticelor. În consecință, această capacitate de rezistență poate fi transmisă și către bacterii capabile să provoace infecții la oameni.
O cercetare privind bacteriile Salmonella a legat schimbările climatice la scară mondială de o creștere de aproximativ 10% a genelor ce conferă rezistență antibioticelor.
În perioade de Seceta, bacteriile pot fi concentrate în sursele de apă care persistă, în timp ce inundațiile pot inversa această tendință, transportând microorganismele și răspândindu‑le în zone diferite.
COMENTARII / 0