Cancer: factorul de risc major nu e fumatul, alcoolul sau obezitatea

Pe lângă fumat, alcool, obezitate și expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete mai există un factor de risc pentru cancer despre care se vorbește mai puțin și care nu poate fi modificat: îmbătrânirea. Cercetările au arătat că probabilitatea de a dezvolta un cancer invaziv este de aproape zece ori mai mare la persoanele de 70 de ani și peste decât la cele de 49 de ani și mai tinere.

Corelația dintre înaintarea în vârstă și apariția cancerului se datorează în principal schimbărilor care se adună în celulele organismului pe parcursul vieții. Pe măsură ce organismul îmbătrânește, abilitatea de a repara ADN-ul se reduce, iar sistemul imunitar devine mai puțin eficient în identificarea și eliminarea celulelor anormale. Prin urmare, National Cancer Institute afirmă că vârsta reprezintă cel mai semnificativ factor de risc pentru cancer în totalitate.

Totuși, aceeași vârstă cronologică nu înseamnă și aceeași stare biologică. Două persoane de 60 de ani pot prezenta diferențe mari în privința metabolismului, inflamației, funcției organelor sau a sistemului imunitar. Tocmai această variație este explicată prin conceptul de vârstă biologică, folosit tot mai des în cercetare pentru a estima cât de mult a îmbătrânit organismul în raport cu numărul anilor trăiți.

Citește șiSecretul unui pahar cu suc de sfeclă roșie: ora la care trebuie să îl consumi pentru a-ți regla tensiunea

Motivul pentru care riscul de cancer crește odată cu înaintarea în vârstă.

Conversia unei celule obișnuite într-una cancerigene, de regulă, reprezintă consecința unui ciclu ce se desfășoară pe parcursul unor câțiva ani. În fiecare replicare celulară, materialul genetic trebuie duplicat, iar uneori se produc greșeli. Corpul poate repara majoritatea acestor defecte sau poate elimina celulele grav compromise. De-a lungul existenței, însă, unele scape de mecanismele de supraveghere, iar asupra lor se acumulează impactul fumatului, alcoolului, radiațiilor UV, a unor infecții specifice și a altor factori carcinogeni.

Pe măsură ce îmbătrânim, organismul nostru devine mai puțin capabil să controleze celulele anormale. În 2025, o cercetare publicată în Nature Reviews Cancer detaliază schimbări ale sistemului imunitar asociate cu înaintarea în vârstă, care pot diminua capacitatea acestuia de a identifica și a elimina celulele cu potențial tumoral. Pe termen lung, aceste modificări pot sprijini dezvoltarea și progresul unor neoplasme.

Celulele senescente se numără mai mult în țesuturile în vârstă. Acestea au suferit leziuni suficiente pentru a înceta divizarea, o reacție care, la început, protejează organismul, împiedicând proliferarea unei celule cu ADN deteriorat.

Dacă persistă în țesuturi, celulele senescente pot elibera substanțe inflamatorii și semnale chimice care alterează mediul înconjurător. O altă analiză, publicată în 2025 în revista Nature Reviews Cancer, le corelează cu apariția unui mediu care poate susține dezvoltarea și progresia tumorilor.

Ce semnale indică vârsta biologică?

Vârsta biologică vizează calcularea gradului de îmbătrânire al organismului. Câteva metode se bazează pe analize sanguine obișnuite, cum ar fi glicemia, creatinina sau markerii inflamatori, în timp ce altele urmăresc modificări epigenetice ale ADN-ului, proteinelor sau metabolitilor. Nu există însă un test unic sau o definiție clinică universală a vârstei biologice. Mai mult, metodele actuale evaluează diferite aspecte ale procesului de îmbătrânire. O cercetare publicată în Nature Aging în anul 2024, bazată pe date de la 15.900 de persoane, a demonstrat că estimările ceasurilor epigenetice pot fi influențate și de factori care nu se limitează exclusiv la vârsta cronologică, complicând astfel interpretarea lor ca măsură precisă a „vârstei organismului”.

În 2026, un studiu publicat în revista Nature Medicine a investigat legătura dintre îmbătrânirea biologică și riscul de cancer la 154.169 de participanți din UK Biobank. Indivizii care prezintă semne de accelerare a îmbătrânirii biologice au înregistrat un număr mai mare de tumori cu debut precoce, în special în plămâni, tractul gastrointestinal și uter. Corelația a rămas semnificativă și după ce cercetătorii au aplicat diverse metode de calcul al vârstei biologice.

În aceeași examinare, cohortele mai tinere au manifestat, la aceeași vârstă cronologică, semne de îmbătrânire biologică accelerată comparativ cu cohortele anterioare. Concluzii similare au fost observate și la etape de viață mai târzii. Un studiu publicat în 2026 în revista npj Aging, cu o perioadă de urmărire de peste 20 de ani, a evidențiat o incidență crescută a cancerului la indivizi cu vârstă epigenetică avansată sau cu o creștere epigenetică rapidă. În prezent, aceste teste sunt valoroase în special în cercetare.

În analiza riscului personal, informațiile confirmate clinic rămân utile, precum vârsta, istoricul de familie, fumatul, consumul de alcool, greutatea, bolile existente, expunerile la locul de muncă și participarea la programele de screening propuse în funcție de vârstă și sex.

Câteva dintre obiceiurile care accelerează îmbătrânirea pot conduce și la apariția cancerului.

Fumatul, consumul de alcool, excesul de grăsime corporală și lipsa mișcării sunt factori cunoscuți pentru creșterea riscului de dezvoltare a unor tipuri de cancer. O parte apar și în cercetările despre vârsta biologică, unde au fost asociați cu modificări care indică un ritm mai rapid de îmbătrânire.

Fumatul reprezintă unul dintre cazurile cel mai intens analizate. Conform unei investigații publicate în 2024 în revista Nature Aging, variațiile markerilor epigenetici de vârstă la persoanele care fumează indică o îmbătrânire biologică mai accelerată.