Căștile care „citesc” creierul: viitorul neurotehnologiei pentru copii

Transformarea poate fi mai subtilă decât credem. Conform The Conversation, nu vor fi neapărat aparate impresionante atașate la cap, ci căști, ochelari și alte articole comune ce pot colecta date despre activitatea cerebrală.

De la laborator la căști și ochelari

Companii precum Neurable și NextSense comercializează deja dispozitive purtabile care folosesc senzori EEG. Acestea pot urmări activitatea cerebrală în contexte precum somnul, concentrarea sau oboseala. Interesul nu vine însă doar din partea unor companii specializate. Apple a depus în 2023 o cerere de brevet pentru AirPods echipate cu electrozi capabili să măsoare activitatea cerebrală.

Citește șiIA autobuzele școlare aplică amenzi șoferilor nu opresc la Stop

I got to try a live demo of the brainwave monitoring headset from @neurable at @edgeimpulse Imagine. It’s a wild piece of technology that has so many potential applications! Thank you @RamsesAlcaide for coming to the event and sharing this experience. #TinyML #electronics pic.twitter.com/J7CC8ETv2k

— Shawn Hymel (@ShawnHymel) September 29, 2023

În același timp, Meta a conceput tehnologii ce exploatează semnale neuroelectrice obținute din activitatea musculară pentru a controla aparate, printre care și ochelari inteligenți. Inteligența artificială reprezintă unul dintre elementele cheie ale acestei transformări. Aceasta facilitează prelucrarea unor volume mari de date generate de senzori accesibili, transformând semnalele biologice în informații ce pot fi utilizate de dispozitive digitale.

Copiii care nu vor vedea neurotehnologia ca pe ceva neobișnuit.

Aici apare una dintre cele mai importante întrebări ridicate de cercetătorul autor al analizei: ce se întâmplă cu o generație care crește considerând aceste tehnologii perfect normale? Un copil care primește la 10 ani căști capabile să-i monitorizeze activitatea cerebrală s-ar putea să nu le perceapă ca pe o formă de neurotehnologie. Pentru el, vor fi pur și simplu căști folosite pentru somn, studiu sau concentrare.

Autorul introduce termenul „nativi neurotehnologici”, inspirându‑se din conceptul „nativii digitali”. Această noțiune nu susține existența unei generații complet uniforme, nici nu afirmă că tehnologia va modifica inevitabil funcționarea creierului. În schimb, ea servește ca un instrument pentru a detecta, din timp, întrebările pe care cercetarea și societatea trebuie să le formuleze.

Ce grupuri vor avea posibilitatea de a accesa informațiile cerebrale?

Neurodate – informațiile despre activitatea cerebrală – reprezintă una dintre cele mai mari provocări. Dacă aceste date vor fi integrate în mod obișnuit în dispozitivele purtabile, ele ar putea fi preluate de sistemele deja existente pentru biometrie și date digitale. În anumite sectoare, inclusiv în industria de producție, aparatele EEG sunt deja folosite pentru a monitoriza oboseala angajaților. Astfel, se ridică întrebări dificile: cine poate accesa aceste informații și în ce scop? În special, unde se delimitează linia dintre monitorizarea sănătății și supravegherea individuală?

Investigarea și normele trebuie să fie stabilite înainte ca tehnologia să fie introdusă.

Examinarea scoate în evidență trei axe principale ce necesită investigare: progresul tehnologic, impactul asupra funcțiilor cognitive și consecințele sociale. Experții trebuie să determine, printre altele, în ce măsură monitorizarea constantă a creierului poate afecta formarea identității, reglarea de sine și gestionarea impulsurilor la tineri. O altă problemă se referă la

„vorbirea interioară”

și la felul în care aceasta ar putea evolua într-un context în care dispozitivele pot descifra dialogul fără cuvinte. În același timp, autorul subliniază că normele nu trebuie întârziate până la obținerea tuturor concluziilor științifice. Structura necesară pentru aplicarea neurotehnologiei este deja înființată.