Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a oferit detalii, duminică, la Digi24, cu privire la sancționarea a 10 mari bănci din România.
Acesta a declarat că cercetarea a scos la iveală un schimb de informații între băncile implicate în calculul ROBOR.
Nu a fost vorba despre un acord anticoncurențial clasic, ci despre un proces în care a existat o colaborare excesivă.
„A fost prea multă colaborare, prea mult schimb de informații între firme care sunt concurente și care trebuie să-și țină foarte bine compartimentalizate activitățile, să coteze independent, spune legislația”
Bogdan Chirițoiu a exprimat opinii ferme în legătură cu băncile care au fost amendate pentru manipularea ROBOR, într-un interviu acordat Digi24 duminică.
Citește șiAlimentele se vor scumpi din nou în octombrie. Unde vor fi cele mai mari creșteri de prețuri
„Nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR”
.
El a explicat că fixarea ROBOR este un proces foarte delicat, deoarece nu se bazează pe tranzacții efective, ci pe cotații.
sunt condiții esențiale, potrivit lui Chirițoiu, care a adăugat:
„Au făcut prea mult schimb de informații”
.
Șeful Consiliului Concurenței a declarat că problema esențială o constituie faptul că băncile au posibilitatea de a observa importanța acordată de alte bănci, ceea ce a dus la schimburi de informații excesive între acestea.
„Noi asta am descoperit. Problema principală este că o bancă vede cât contează altă bancă, plus faptul că ei au schimbat informații între ei, au discutat metodologii și așa mai departe. Deci prea multă colaborare, prea mult schimb de informații între firme care sunt concurente și care trebuie și să-și țină foarte bine compartimentalizate activitățile, să coteze independent, spune legislația”
Această situație a fost considerată una critică deoarece aceste bănci concurente ar trebui să mențină activitățile compartimentalizate și să funcționeze independent, conform legislației în vigoare.
În urma sancțiunilor impuse, BT și BRD au înregistrat reacții.
Afirmația Consiliului Concurenței a stârnit îngrijorări privind impactul asupra climatului economic actual, potrivit președintelui Băncii Transilvania.
Într-o perioadă marcată de provocări economice majore pentru țară și sectorul financiar, decizia respectivă ar putea să compromită stabilitatea economică pe care sistemul bancar o susține în prezent.
„Decizia Consiliului Concurenței încurajează populismul și subminează șansele unei relansări economice într-o perioadă complicată pentru țară și economie, perioadă în care sistemul bancar este pilonul principal al stabilității economice”
, a declarat acesta.
În aceeași linie se află și poziția transmisă de către reprezentantul BRD:
„Și noi vom lupta cu toate mijloacele legale pe care le avem la dispoziție”
.
Domnul Chirițoiu a declarat că băncile amendate au dreptul de a contesta decizia, însă amenzile trebuie să fie achitate.
e dreptul lor de a contesta, dar amenzile trebuie plătite
a afirmat el.
Este firesc să se întâmple așa, a afirmat Chirițoiu,
„De foarte multe ori, firme sancționate de noi merg în instanță, contestă în instanță. Este absolut dreptul lor, chiar dacă noi avem o rată de succes de peste 90% în instanță, desigur, este posibil să facem greșeli și, în orice caz, companiile au dreptul să se apere”
.
El a adăugat că deciziile sunt executorii, deci amenzile trebuie plătite, chiar dacă sunt contestate în instanță.
Chirițoiu a continuat:
„Ce e important de precizat însă că deciziile sunt executive. Deci, indiferent dacă le contestă în instanță, amenzile trebuie plătite”
.
Regulile trebuie respectate, iar sancționarea este necesară în cazul în care au fost comise greșeli. Nimeni nu contestă rolul vital al sectorului bancar în cadrul economiei.
„Genul acesta de a mers nu sunt unice în Europa. Au fost o serie de cazuri legate de indicii, nu sunt problematici în sine indicii și piața monetară. Au fost cazuri și din Europa, au fost cazuri și în SUA. S-a îmbunătățit legislația, s-a îmbunătățit și la noi legislația. Din păcate, deși avem, repet, un cadru de reglementare foarte bun, comportamentele băncilor au lăsat de dorit și de asta am aplicat aceste sancțiuni”
, a explicat el, menționând că legislația a fost consolidată și la noi.
Chirițoiu a discutat despre modul în care ROBOR se corelează cu inflația, explicând mecanismul care conduce la creșterea sau scăderea dobânzilor.
Funcționalitatea mecanismului este evidentă, chiar dacă Consiliul Concurenței recunoaște că nu este perfect.
Șeful Consiliului Concurenței a menționat că
„Mecanismul funcționează. Ok, imperfect, dar mecanismul funcționează. Piața bancară funcționează.”
El a adăugat că discuțiile despre ROBOR și nivelul dobânzilor sunt strâns legate de inflație.
În opinia sa,
„Nivelul dobânzilor ține în primul de nivelul inflației. Dacă avem inflație mare, evident că avem dobânzi mari. Dacă avem dobânzi mici, dincolo de ce, trebuie să corecteze bănci în comportamentul lor, dar esențial este să scadă inflația și atunci o să avem dobânzi mai mici”
.
În cadrul discuțiilor despre indicele ROBOR, Guvernatorul BNR a fost prezent.
Chirițoiu a fost întrebat dacă ancheta a avut ca obiectiv și BNR.
„Nu. Regulile de concurentă, treaba noastră. Deci, BNR are supraveghere dar stabilirea politicii monetare, tocmai ca să ținem inflația sub control”
El a explicat astfel că BNR este responsabilă de stabilirea politicii monetare pentru controlul inflației.
Chirițoiu a adăugat că domeniul concurenței este de competența sa și că, așa cum a menționat anterior, în Europa și în SUA, cercetările privind indicii monetari și penalitățile impuse băncilor au fost efectuate de către instituțiile responsabile cu concurența, adică de către colegii noștri.
Chirițoiu a făcut o declarație pe această temă, după ce guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, afirmase anterior:
„Dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște șmecheri, de ce a scăzut cu 2% recent ROBOR? Tot ei l-au scăzut? Discuția asta cu ROBOR a reapărut și tulbură societatea românească și îmi dau seama cât de periculoasă e toată discuția”
Această afirmație a venit săptămâna trecută din partea sa.
Ancheta, care a durat patru ani, va fi urmată de noi decizii. Rezultatele acestui proces de investigare vor influența viitoarele măsuri.
Chirițoiu a explicat că tendința ROBOR este determinată în mare parte de factorii din piață și de evoluția ratei inflației.
În discuția despre ROBOR, este vorba despre ajustări modeste, de ordinul fracțiunilor de procent.
În acest context, ROBOR se mișcă într-un cadru stabilit de BNR prin politica monetară, fiind delimitat de un prag minim și unul maxim.
Consiliul Concurenței examinează, în special, respectarea normelor concurențiale care ar putea afecta schimbări relativ mici ale ROBOR.
„Fracțiuni de procent aplicate la un volum mare de credite duc la sume semnificative”
, a afirmat Chirițoiu.
Comportamentul băncilor a fost unul problematic, potrivit acestuia, timp de patru ani, perioadă în care investigația a scos la iveală practicile care au stat la baza deciziei Consiliului Concurenței de a impune sancțiuni.
Nu au respectat regulile concurenței
în ceea ce privește schimbul de informații, fapt care a dus la manipularea ROBOR.
replaced with proper romanian and proper format
Pe durata de patru ani a investigației, băncile în cauză au manifestat un anumit tip de comportament care a determinat Consiliul Concurenței să le aplice sancțiuni.
Bogdan Chirițoiu a explicat că deficiențele sistemului de fixing au fost prezente pe toată durata investigației.
Acestea urmează să fie soluționate printr-o perioadă de tranziție de 60 de zile, care va începe după ce băncile amendate vor primi motivarea deciziei.
Până în prezent, băncile au fost informate doar despre cuantumul sancțiunilor, fără a primi explicații detaliate.
Odată ce primesc motivarea, băncile au la dispoziție 60 de zile pentru a prezenta planuri de conformare.
De asemenea, ele au 30 de zile la dispoziție pentru a plăti sancțiunile și a intenta acțiuni în instanță.
COMENTARII / 0