CNAS a cerut caselor de asigurări de sănătate și direcțiilor de sănătate publică să efectueze o evaluare amănunțită pentru fiecare unitate spitalicească în parte. Potrivit lui Horațiu – Remus Moldovan, directorul CNAS, numărul de paturi trebuie ajustat în funcție de activitatea curentă a spitalului și de cerințele de servicii medicale ale comunității pe care o deservește.
Reducerea numărului de paturi trebuie corelată cu activitatea reală a spitalului și cu nevoile de servicii medicale ale populației deservite
, se arată într-un comunicat emis de CNAS.
Citește șiBilanț PNRR Sănătate: unde s-au dus 1,174 miliarde de euro
În legătură cu Hotărârea de Guvern care vizează aprobarea numărului de paturi la nivel național, Ministerul Sănătății a înaintat o propunere de reducere a acestora cu circa 20% pe o perioadă de 3 ani. Această reducere implică eliminarea a aproximativ 4.600 de paturi în cursul acestui an, după cum afirmă înaltul oficial Moldovan.
Șeful CNAS CNAS susține că mecanismul curent promovează menținerea inutilă a unui număr superior de paturi, deoarece această variabilă afectează valoarea maximă pe care casele de asigurări de sănătate o pot contracta.
Se consideră că această strategie a rezultat în „structuri de personal excesive în compartimente ineficiente și, concomitent, insuficiențe în sectoarele cu activitate ridicată și stringent necesară”.
Se pare că pacienții cu afecțiuni oncologice au fost expulzați din unitățile medicale sub pretextul lipsei fondurilor financiare necesare tratamentului lor. Motivul oficial invocat a fost acela că resursele bănești disponibile au fost epuizate.
În acest context, un exemplu relevant este cel de la Institutul Oncologic București, unde pacienții cu afecțiuni oncologice au fost returnați la domiciliu din cauza lipsei fondurilor, după cum se afirmă, „nu sunt bani”.
La data de 31.03, situația financiară prezenta un sold de 811.020 lei, după cum afirmă directorul CNAS, care consideră că anumite declarații nu reflectă situația reală. Ulterior, la 01.04, a fost semnat un act suplimentar pentru Programul Național de Oncologie, cunoscut sub denumirea de cost-volum, cu o valoare totală de 12.272.000 lei.
La data de 20 aprilie, a fost înaintată o solicitare de suplimentare, care a dus la un necesar total de 13.927.338 lei, astfel 1.659.080 lei fiind alocați pentru constituirea unui stoc tampon pe o perioadă de 30 de zile. Ulterior, la data de 29 aprilie, a fost aprobat un act adițional suplimentar, în valoare de 12.180.217 lei, destinat lunii mai.
Se estimează că 11.185.160 lei reprezintă consumul mediu lunar efectiv înregistrat de către institut, fapt care demonstrează că „resursele financiare alocate pentru luna aprilie sunt suficiente pentru a acoperi cererea înregistrată”. Gestionarea eficientă a fondurilor este considerată de directorul CNAS drept o chestiune esențială, deoarece „dificultatea nu rezidă în insuficiența fondurilor, ci mai degrabă în maniera în care acestea sunt administrate și structurate la nivelul instituției”.
În ce mod urmează să fie efectuată analiza numărului de paturi?
Potrivit Moldovan, transformarea este imperativă și ar trebui să implice o reevaluare a metodelor de apreciere și de finanțare a spitalelor.
În scopul stabilirii numărului optim de paturi, CNAS are în vedere efectuarea unei analize detaliate a spitalelor din fiecare județ, utilizând indicatori obiectivi și transparenți, aceiași cu cei folosiți de către instituțiile de sănătate și Direcțiile de Sănătate Publică. Această analiză va permite propunerea unui număr de paturi adaptat necesităților reale, ținând cont de următorii factori:
CNAS are în vedere o serie de indicatori cheie pentru evaluarea activității spitalelor.
Printre aceștia se numără:
Șeful CNAS subliniază că reducerea numărului de paturi nu îi afectează pe pacienți, ci pe acelea care rămân permanent libere și care în prezent denaturează echilibrul financiar al sistemului.
— Nu vor fi reduse paturile pentru pacienți
, ci doar cele care în mod constant nu sunt ocupate și care astăzi au un impact distorsionant asupra finanțării.
became
The director of CNAS points out that the reduction in beds will not affect those used for patients, but rather those that remain constantly unoccupied and currently distort the system’s financing.
so lets correct
Directorul CNAS menționează că paturile care urmează să fie diminuate nu sunt destinate pacienților, ci celor care rămân continuu neocupate și care în prezent distorsionează finanțarea sistemului.
CNAS își exprimă dorința ca spitalele să își ajusteze capacitățile în funcție de necesitățile actuale, prin intermediul unei evaluări a numărului de paturi disponibile pentru acordarea de îngrijiri paliative.
În plus, CNAS recomandă unităților spitalicești să sugereze includerea unor paturi de paliație în procesul de contractare, în vederea adaptării la necesitățile actuale.
Potrivit declarațiilor lui Moldovan, 3.000 de paturi de paliație lipsesc în momentul de față, situație care determină numeroși pacienți să fie îngrijiți fără suport medical adecvat și demn la domiciliu, în sarcina familiei.
În urma unei analize detaliate, CNAS are în plan să propună Ministerului Sănătății o nouă strategie de distribuire a paturilor contractabile într-un mod echitabil și corect. Ulterior, CNAS intenționează să revizuiască metoda de contractare pentru a stimula activitatea efectivă și rezultatele performante.
Este evident că o mulțime de pacienți au o percepție defavorabilă asupra sistemului public de sănătate, însă costurile sistemului privat sunt prohibitive pentru mulți dintre aceștia. În consecință, Horațiu – Remus Moldovan subliniază că misiunea lor este să rezolve aceste probleme de funcționare.
COMENTARII / 0