Bilanț PNRR Sănătate: unde s-au dus 1,174 miliarde de euro

După ajustări succesive ale fondurilor europene, Componenta 12 Sănătate din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a ajuns la un buget rămas de 1,174 miliarde de euro. Cu un grad de absorbție a granturilor de 97% și de 100% pe componenta de împrumuturi (LOAN), Ministerul Sănătății a făcut bilanțul complet al investițiilor strategice derulate în cadrul Pilonului V. Singura țintă neîndeplinită complet rămâne centrul de formare de la București.

Când bugetul inițial era de 2,85 miliarde de euro, traseul bugetar a înregistrat schimbări semnificative de la începutul anului 2022:

Conform documentelor oficiale emise de minister, fondurile provenite din Uniunea Europeană au fost materializate prin 3.121 de contracte finalizate.

Citește șiMedicii rezidenți contestă examenul de specialist: „Noi ținem spitalele în picioare, dar suntem incompetenți doar la examene. A fost un test de moarte subită cardiacă”

În sectorul medicinei primare și al ambulatoriilor, unde proiectele au primit un buget de peste 211,6 milioane de euro, performanțele au depășit obiectivele stabilite inițial, a spus Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, la o conferință de presă.

Chiar dacă obiectivul inițial era

În sectorul Sănătății, proiectele de digitalizare au atins un grad de finalizare de 100% pe toate liniile majore de finanțare.

Investiția 2 din Componenta 12 (cu un buget total PNRR de peste 670,5 milioane de euro) a fost orientată spre consolidarea infrastructurii spitalicești critice.

În luna septembrie, s-au dispus aproape 400 de milioane de lei pentru două proiecte de amploare în domeniul sănătății, susținute de PNRR.

În afară de sprijinul pentru achiziții materiale, PNRR a susținut transformări semnificative, printre care se numără crearea ANDIS (Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate), implementarea unui nou model de Contract-cadru, stabilirea unor indicatori de calitate pentru Fondul de calitatea serviciilor medicale și modernizarea portalului Ministerului Sănătății prin digitalizare.

Cât privește dezvoltarea resurselor umane (buget alocat de 5,66 milioane de euro), s-a înregistrat singura restanță din PNRR Sănătate: proiectul privind construirea și echiparea a două centre de dezvoltare a competențelor pentru personalul din sistemul public (la București și Târgu Mureș) a fost îndeplinit doar parțial.

Centru din UMF Târgu Mureș a ajuns la destinație în termen. Cel din UMF București nu a putut fi preluat până la data de 31 august.

„Singura țintă nerealizată este cea privind cele două centre de formare profesională ale UMF-urilor. Centrul din Târgu Mureș a fost recepționat, dar cel din București nu. Deși UMF București și-a asumat în scris în mai că va finaliza investiția, acest lucru nu s-a întâmplat. Am transmis toate argumentele Comisiei Europene și vom vedea care vor fi consecințele”, a precizat ministrul Sănătății.

Acesta a semnalat că, în lipsa unei rectificări bugetare în sectorul Sănătății, sistemul medical va ajunge într-un blocaj în termen de 2-3 săptămâni.