Răzvan Boberis, medic specialist în chirurgie dento-alveolară, a detaliat pentru Digi24.ro factorii care determină apariția acestor semne și momentul potrivit pentru a solicita un consult medical. La începutul anului școlar, emoțiile pot face ca micuții să scrâșnească sau să înclește dinții în timpul nopții, fără să fie conștienți de aceste evenimente. Denumită bruxism, această afecțiune poate genera durere și uzură la dinți, iar persistarea simptomelor impune o evaluare profesională.
copilărie este punctul de plecare al îngrijirii sănătății orale, iar părinții exercită un rol crucial în stabilirea obiceiurilor zilnice. Pe măsură ce micuții dobândesc mai multă autonomie, aceste practici se încorporează treptat în programul lor.
Bruxismul la copii: Ce reprezintă și cum se exprimă
Citește șiVitamina esențială în sezonul rece: oboseala și durerile semnalează deficit
Bruxismul se referă la scrâșnirea, frecarea sau încleștarea dinților, deseori fără ca pacientul să fie conștient de acest fapt. Pe parcurs, poate genera sensibilitate și dureri dentare, iar în anumite situații poate duce la uzură. Dacă situația nu se rezolvă, pot fi deteriorate și țesuturile înconjurătoare, inclusiv gingia.
Scrâșnirea dinților apare adesea la copii, în special în timpul nopții. În majoritatea cazurilor, părinții recunosc acest fenomen prin zgomotul auzit noaptea, iar micuții nu rețin aceste episoade în dimineață.
La copii, bruxismul este adesea asociat cu etapele de creștere: erupția dentară, înlocuirea dinților de lapte cu cei permanenți și dezvoltarea maxilarelor. În multe cazuri, dispare de la sine până la adolescență, însă acest lucru nu justifică ignorarea manifestărilor. Monitorizarea în cadrul controalelor permite identificarea eventualelor semne de uzură a dentiției permanente sau a indiciilor privind existența unei alte probleme.”, a explicat Răzvan Boberis, medic specialist chirurgie dento-alveolară
Determinantele legate de bruxism la copii
„Pe lângă schimbarea dentiției, stresul și anxietatea pot avea un rol în apariția bruxismului la copii. Emoțiile legate de școală, schimbările din familie sau perioadele tensionate se pot manifesta prin încleștarea dinților în somn.
Afecțiunile respiratorii, cum ar fi sforăitul, respirația bucală sau întreruperile respiratorii în timpul somnului, care pot rezulta, de exemplu, din polipi sau din amigdale mărite, se leagă de bruxismul nocturn.
Un somn scurt, perturbat sau neuniform poate stimula apariția scrâșnitului. În plus, o occlusie defectă sau o creștere inegală a maxilarelor poate alimenta această afecțiune.
Părinții pot observa zgomote de scrâșnit în timpul nopții, dureri de cap sau de maxilar semnalate la trezire, dinți care par tociți ori mai scurți și sensibilitate la rece sau la cald. Un alt semn este oboseala copilului, chiar dacă acesta a dormit suficient.”, a mai precizat medicul
În ce condiții se recomandă să se solicite un consult medical.
„O vizită la medicul stomatolog sau la cel pedodont este recomandată dacă scrâșnitul apare frecvent și persistă de mai multe luni, copilul acuză dureri dentare, de maxilar ori de cap sau dinții, în special cei permanenți, prezintă semne vizibile de uzură ori ciobituri.
Sforăitul, respirația pe gură și întreruperile de respirație în timpul somnului fac ca un consult medical să fie justificat; în astfel de situații, o evaluare de către medicul pediatru sau de către specialistul ORL se dovedește utilă.
Ce constau etapele tratamentului bruxismului la copii?
La copii, tratamentul constă, de cele mai multe ori, în monitorizare și identificarea cauzei. Gutiera se utilizează doar în anumite situații, deoarece maxilarele sunt încă în dezvoltare, iar dispozitivul trebuie adaptat pe măsură ce copilul crește. Dacă suspectăm o problemă respiratorie sau de aliniere a dinților, îl îndrumăm către specialiștii corespunzători, de exemplu din domeniul ORL sau al ortodonției.”, a adăugat medicul specialist în chirurgie dento-alveolară
COMENTARII / 0