Rânduri lungi de vehicule de transport, tensiune extremă și șoferi forțați să petreacă zilele în afara drumului sub condiții inadecvate. Această situație reprezintă realitatea dură observată în ultimele zile la majoritatea punctelor de frontieră dintre Republica Moldova și România, conform Radio Europa Liberă Moldova.
În zona de sud, pe drumul de ieșire către portul Giurgiulești, se înregistrează cele mai dificile situații, iar coloana de transportatoare grele a ajuns la o lungime de 7-8 kilometri. Blocaje consistente sunt raportate și la vămile Leușeni și Sculeni, unde șirurile de vehicule de mare tonaj se întind pe 4-5 kilometri.
Creșterea tensiunii asupra infrastructurii de frontieră se datorează unei dublări a presiunilor logistice: apogeul sezonului agricol moldovenesc și redirecționarea semnificativă a fluxurilor comerciale din Ucraina, rezultată din atacurile rusești asupra porturilor vecine.
Citește șiUNBR critică decizia UAIC în cazul lui Tudorel Toader: „Avocatul nu trebuie confundat cu cel pe care îl apără”
Serviciul Vamal din Republica Moldova a emis diverse comunicări în care detaliază volumul considerabil al transporturilor și confirmă că punctele de frontieră operează la capacitate totală.
În această perioadă, autoritățile tratează zilnic aproximativ 3.000 de vehicule de transport de marfă, un volum care depășește cu peste 50% cifra observată în luna precedentă.
În vederea gestionării fluxului, instituția a decis să crească numărul de vameși la cabinele de control și să acorde prioritate încărcăturilor perisabile, acestea fiind îndrumate către culoarul special destinat operatorilor economici autorizați.
Reprezentanții autorității vamale cer răbdare din partea conducătorilor auto, precizând că perioadele lungi de așteptare rămân inevitabile din cauza suprapunerii transporturilor locale de cereale cu cele ce trec prin regiune.
Chiar și în contextul mobilizării declarate de autorități, grupurile de fermieri și operatorii de transport susțin că intervențiile actuale nu reușesc să facă circulația să curgă eficient. Alexandr Slusari, director al Asociației „Forța Fermierilor”, subliniază că densitatea congestionării rezultă din trecerea autocisternelor și a vehiculelor încărcate cu cereale și plante oleaginoase importate din Ucraina.
Conform declarației lui Slusari,
„Șoferii stau în condiții inumane câte 2-3 zile, iar adesea au loc certuri între ei”
și subliniază că șoferii rămân în aceste condiții pentru aproximativ 2-3 zile, iar frecvent apar dispute între ei.
Timpii de staționare de 48 până la 72 de ore creează tensiuni uriașe între conducătorii auto și readuce în discuție bunele practici aplicate în anii 2022 și 2023, când fluxurile au fost separate prin coridoare speciale de tranzit pentru transportul ucrainean, vămi dedicate și mecanisme de programare electronică la barieră.
Blocajul provoacă cheltuieli financiare imediate și pericole contractuale semnificative, în special pentru industria fructelor proaspete. Iurie Fală, director executiv al Asociației „Moldova Fruct”, menționează că întârzierile la vamă amenință să compromită termenele stabilite cu rețelele comerciale din Uniunea Europeană.
Păstrarea motoarelor și a sistemelor frigorifice în funcțiune în timpul staționării la coadă implică un consum mare de carburant, adăugând costuri suplimentare care erodează marja de profitabilitate exportatorilor.
Situația a ajuns și pe agenda discuțiilor bilaterale la nivel înalt. Pe 27 octombrie, în timpul vizitei la Chișinău, premierul României, Luca Niculescu, și omologul său din Republica Moldova, Vasile Tofan, au discutat importanța îmbunătățirii conectivității transfrontaliere, cu scopul de a oferi exportatorilor o gură de oxigen în sezonul agricol de vârf.
Operatorii de profil consideră că soluția durabilă a situației necesită fonduri alocate pentru dezvoltarea infrastructurii de sprijin. Directorul Asociației „Agrocereale”, Iurie Rija, subliniază că până la 80% din vehiculele care constituie cozile de vamă sunt autocisterne înregistrate în Ucraina.
El solicită extinderea parcărilor securizate și conectarea lor la platforme digitale de monitorizare a fluxului de vehicule, subliniind că stația de 60 de locuri, realizată cu fonduri europene în Giurgiulești, este insuficientă pentru volumele de astăzi.
Cel mai performant model ar fi cel care se coordonează cu fila digitală instalată la Vama Costești.
Presiunea pe rețeaua rutieră crește sub influența cantităților de recoltă: Republica Moldova a expediat deja prima parte a toamnei peste un milion de tone de cereale, dintre acestea peste 700.000 de tone de grâu, iar prognozele totale indică un potențial de export de aproximativ 3 milioane de tone odată cu recoltarea porumbului.
În opoziție cu congestia rutieră, căile ferate operează într-un mod constant și previzibil. În Moldova, tranzitul feroviar de cereale ucrainene atinge aproximativ 3.000 de tone pe zi, mărfurile având rute predefinite și fără întreruperi.
Conform informațiilor Căii Ferate din Moldova, în perioada octombrie exporturile proprii realizate pe șine au depășit 44.000 de tone, în timp ce tranzitul pe rețeaua națională a însumat peste 70.000 de tone de marfă, demonstrând că ruta feroviară rămâne cea mai eficientă soluție pentru a elibera drumurile.
COMENTARII / 0