Cum să previi reapariția cancerului: mișcare, alimentație și controale

Nu există niciun răspuns care să asigure garanții. Chiar și după un tratament considerat eficient, cancer poate reapărea

În anumite cazuri, un număr mic de celule canceroase persistă în organism, însă acestea sunt insuficient numeroase pentru a fi identificate în cadrul controalelor standard.

Pe măsură ce trece timpul, acestea pot crește și pot reconstrui o tumoră.

Citește șiCe beau la 100 de ani: 3 băuturi simple, recomandate de expert

Cu toate acestea, există aspecte pe care medicii le susțin din ce în ce mai încrezător. Unul dintre acestea este mai simplu decât ar părea: mișcarea.

O cercetare semnificativă: exercițiul a scăzut riscul de reapariție

În anul 2025, publicația New England Journal of Medicine a difuzat concluziile studiului clinic CHALLENGE, care a monitorizat 889 pacienți cu cancer colorectal în stadiul II cu risc crescut sau în stadiul III. Toți participanții au finalizat atât intervenția chirurgicală, cât și tratamentul cu chimioterapie.

O porțiune din pacienți a primit informații privind adoptarea unui stil de viață sănătos.

Alți participanți s-au înscris într-un program de antrenamente fizice planificat pe o perioadă de trei ani, sub îndrumarea unor experți în activitate fizică.

Rezultatul a captat interesul oncologilor: la finalul unui interval de cinci ani, 80,3% dintre pacienții care au participat la programul de exerciții nu au suferit recidivă, nu au dezvoltat un cancer nou și nu au decedat, comparativ cu 73,9% în grupul care a primit doar indicații generale.

Acest rezultat semnifică o diferență de 6,4 puncte procentuale.

Calculat ca risc relativ, programul de exerciții a fost asociat cu o reducere de 28% a riscului de recidivă, apariție a unui nou cancer sau deces.

Diferența a fost observată și în rata de supraviețuire pe termen lung. La opt ani, 90,3% dintre pacienții care au participat la programul de exerciții erau în viață, comparativ cu 83,2% din grupul de control. În ceea ce privește mortalitatea, aceasta a scăzut cu 37% în rândul participanților la exerciții.

Este important însă ce nu spune studiul: nu demonstrează că sportul „vindecă” cancerul și nu înseamnă că orice persoană cu orice tip de cancer va avea aceeași reducere a riscului. Studiul a vizat un tip și anumite stadii de cancer de colon, iar programul a fost unul structurat și adaptat pacienților.

Cu toate acestea, concluziile sunt relevante pentru că provin dintr-un experiment randomizat, și nu doar din observația că oamenii mai activi tind să fie mai sănătoși.

Nu trebuie să pornești cu sala de fitness.

Recomandările medicale nu indică faptul că un pacient ar trebui să alerge maratoane sau să se angajeze în antrenamente intense.

Conform evaluării medicale și în funcție de starea individuală a fiecărui pacient, American Cancer Society recomandă să se ajungă treptat la 150-300 de minute pe săptămână de activitate fizică moderată, sau la 75-150 de minute de activitate intensă.

Exercițiile de forță sunt sugerate să fie efectuate cel puțin două ori pe săptămână.

Activitatea de intensitate moderată poate include, de exemplu, mers alert, ciclism ușor sau anumite tipuri de yoga.

După terminarea tratamentului, un pacient poate începe cu un nivel de activitate mult mai redus. Institutul Național pentru Cancer din SUA sugerează un demaraj gradual, crescând treptat atât timpul, cât și intensitatea exercițiilor. Chiar și câteva minute de activitate pot constitui un punct de plecare adecvat pentru cineva extrem de slăbit.

În acest context se impune o regulă esențială: exercițiul trebuie să fie adaptat la pacient. Tratamentul poate deteriora oasele, inima, nervii sau sistemul imunitar. Prin urmare, o persoană care a suferit de cancer trebuie să consulte medicul înainte de a porni un nou program de exerciții.

Care este importanța alimentației?

Nu există, în acest caz, o dietă anticancer care să asigure că boala nu se va reapărea.

Există, totuși, dovezi suficiente care fac posibil ca organizațiile medicale să sugereze o alimentație sănătoasă după tratamentul oncologic.

Societatea Americană pentru Cancer recomandă adoptarea unui regim alimentar echilibrat, subliniind importanța alimentelor de origine vegetală, a cerealelor integrale și a menținerii unei greutăți corporale adecvate. Pentru anumite tipuri de tumori, cercetările oferă dovezi mai solide decât pentru altele.

World Cancer Research Fund arată, de exemplu, că pentru persoanele care au avut cancer de sân există dovezi că o alimentație bogată în fibre poate avea beneficii, în timp ce pentru cancerul colorectal există indicii că un consum mai mare de cereale integrale și unul mai mic de băuturi îndulcite pot contribui la rezultate mai bune.

Este crucial să nu reducem alimentația la o listă de produse „magice”. Nu există niciun suc, niciun supliment sau niciun aliment care să mențină cancerul în remisie.

Greutatea are importanță, însă nu este momentul pentru remedii extreme

Excesul de greutate este legat de un risc mai ridicat pentru diverse tipuri de cancer și poate afecta prognosticul. Totuși, conexiunea dintre scăderea în greutate după diagnostic și diminuarea riscului de recidivă nu este la fel de clară pentru toate formele de cancer.

În perioada de tratament și în faza post‑tratament, accentul se concentrează mai mult pe conservarea forței și a masei musculare decât pe pierderea rapidă de greutate.

De aceea, o dietă severă poate fi o idee proastă pentru un pacient care încă se recuperează. Alimentația trebuie adaptată tipului de cancer, tratamentului și stării generale.

Alcoolul? Cu cât e mai redus, cu atât e mai benefic

Alcoolul este asociat cu diverse tipuri de cancer, iar American Cancer Society afirmă că evitarea consumului reprezintă cea mai eficientă strategie de prevenire. În ceea ce privește riscul de recidivă, impactul variază în funcție de tipul de cancer și nu este clar determinat pentru toate formele bolii.

În cazul unui pacient aflat în remisie, este esențial ca discuția despre alcool să fie integrată în planul individual stabilit împreună cu medicul.

Fumatul rămâne una dintre cele mai importante obiceiuri pe care trebuie să le renunțăm.

Abandonarea fumatului constituie una dintre cele mai evidente recomandări adresate supraviețuitorilor cancerului.

Institutul Național pentru Cancer din SUA subliniază că continuarea fumatului după tratamentul oncologic poate amplifica riscul de a dezvolta un nou cancer sau alte probleme de sănătate. Încetarea fumatului oferă avantaje chiar și în perioada post-diagnostic.

Un stil de viață sănătos nu poate înlocui controalele

Probabil cea mai esențială regulă, dar și cea mai ușor de uitat, este că un stil de viață sănătos nu înlocuiește controalele oncologice.

Odată ce tratamentul se încheie, pacientul trebuie să beneficieze de un plan de monitorizare. Acest program poate cuprinde consultări, teste și investigații, în funcție de tipul cancerului și de tratamentul aplicat.

Intervalul de verificări variază de la o persoană la alta. NCI indică că programul trebuie adaptat la tipul de cancer diagnosticat, la terapiile aplicate și la condiția fizică generală.

Fiecare semn nou sau ce persistă trebuie discutat cu medicul. Aceasta nu indică automat că boala s-a restabilit. Mai multe semne post-tratament pot avea cauze diferite, printre care efecte tardive ale terapiei.

Sănătatea mintală constituie un element esențial al recuperării.

După cancer, frica de recidivă poate rămâne ani întregi. O durere de spate, o oboseală neobișnuită sau un rezultat medical poate readuce imediat teama că boala s-a întors.

Îngrijirea stării de bine nu se rezumă doar la numărarea pașilor sau la verificarea conținutului farfuriei. Exercițiile fizice pot diminua anxietatea, depresia și oboseala, contribuind în același timp la un somn mai odihnitor și la o calitate a vieții îmbunătățită.

În anumite situații, ajutorul unui psiholog sau al unui grup destinat supraviețuitorii cancerului poate avea aceeași relevanță ca și un program de exerciții fizice.

Ce informații putem oferi cu adevărat despre „menținerea cancerului în remisie”?

Răspunsul corect este că nimeni nu poate controla complet dacă un cancer se va reîntoarce.

Dar există o imagine tot mai clară a lucrurilor care pot ajuta după tratament, mișcare regulată, adaptată stării pacientului, menținerea sau recuperarea masei musculare, o alimentație echilibrată, cu multe alimente vegetale și, în funcție de cancer, accent pe fibre și cereale integrale, evitarea fumatului, limitarea sau evitarea alcoolului, menținerea unei greutăți sănătoase, fără cure drastice în perioada de recuperare, controale medicale regulate, conform planului oncologului, atenție la simptome noi sau persistente, grijă și pentru sănătatea mintală, nu doar pentru cea fizică.

Studiul CHALLENGE oferă o informație semnificativă: pentru un grup de indivizi care au suferit de cancer de colon, exercițiul nu mai poate fi considerat exclusiv ca un simplu recomandare pentru „un stil de viață sănătos”. În cadrul unei cercetări clinice de amploare, un protocol bine definit de activitate fizică a demonstrat a fi legat de recidive mai reduse și de supraviețuire îmbunătățită.