Obiectivele din programul de guvernare al Cabinetului Tomac pentru domeniul Educaţie includ finanţare la nivel european pentru educaţie şi cercetare, precum şi reforma curriculară pentru dezvoltarea competenţelor cheie.
De asemenea, se doreşte protecţia rolului şcolii ca instrument esenţial pentru diminuarea inegalităţilor.
Motorul dezvoltării și stabilității societale este reprezentat de educație, care trebuie să devină o prioritate națională pentru a permite tinerilor să facă față manipulării și dezinformării.
Pentru a atinge acest obiectiv, investițiile în pregătirea cadrelor didactice sunt esențiale.
În același timp, cercetarea științifică este forța motrice din spatele progresului economic și trebuie să primească o finanțare adecvată pentru a stimula inovația și dezvoltarea.
„Componenta cea mai importantă este investiţia în profesori; nu putem avea o şcoală de calitate şi relevanţă socială cu profesorii care sunt slab pregătiţi şi demotivaţi. Componenta cea mai importantă este o finanţare substanţială, transparentă şi predictibilă”
Citește șiMinistrul Justiției, după decizia CEDO privind salariile magistraților: Statul poate eșalona plata restanțelor, dar nu la nesfârșit
se arată în documentul programatic, care urmează să fie înaintat duminică către Parlament.
Măsurile pe termen scurt includ mai multe direcții de acțiune, printre care: îmbunătățirea statutului profesional al cadrelor didactice prin salarizare și formare continuă, acordarea de salarii decente, corelate cu cele din domeniul sănătății, și garantarea predictibilității carierei didactice.
De asemenea, angajarea cadrelor didactice va fi condiționată de un venit echivalent cu salariul mediu net.
O altă măsură vizează selecția și promovarea cadrelor didactice pe criterii de meritocrație, instituirea unui program național de pregătire inițială și continuă, centrat pe valori și educație reflexivă, care să includă elemente de psihopedagogie, etică și gândire critică.
Se are în vedere, de asemenea, profesionalizarea leadershipului educațional prin formare specifică pentru directori, urmată de selecție prin concurs, precum și implementarea unui program național pentru atragerea resurselor umane de calitate în mediul rural și în zonele vulnerabile.
Educația timpurie în mediul rural va fi vizată de o nouă strategie de reducere a abandonului școlar și a analfabetismului funcțional.
Măsura prevede investiții semnificative în creşe și formarea educatorilor pentru a oferi șanse egale.
Se dorește extinderea programului „Masă sănătoasă în școli” și a celui „Școală după școală”, cu un program de funcționare de la 8:00 la 17:00 și un cadru legal clar.
De asemenea, se urmărește creșterea numărului și profesionalizarea consilierilor școlari, precum și formarea personalului pentru educația elevilor cu cerințe speciale.
Reorganizarea sistemului educațional va aduce schimbări semnificative în ceea ce privește managementul și funcționarea școlilor.
Depolitizarea și asigurarea calității sunt principalele obiective, care se vor atinge prin concursuri transparente pentru posturile de directori, bazate pe criterii clare de merit.
Contractele de management vor include indicatori de performanță și vor fi însoțite de reorganizarea și profesionalizarea inspectoratelor școlare.
Se prevede, de asemenea, o mărire a autonomiei școlilor în domeniile administrativ, financiar și curricular.
Printre măsurile suplimentare se numără încurajarea proiectelor pilot, implementarea catalogului electronic și utilizarea formularelor unice de raportare.
Măsura de reducere a birocrației pentru profesori este considerată una vizibilă și cu costuri relativ mici în interiorul școlilor.
În cadrul programului de guvernare prezentat de Tomac, domeniul Educaţie şi cercetare include iniţiative menite să dezvolte universităţi relevante, digitale şi cu o puternică prezenţă internaţională, precum şi cercetare ştiinţifică susţinută de o finanţare predictibilă.
Printre domeniile vizate se numără inteligenţa artificială, biotehnologii şi semiconductori.
15% din bugetul de stat va fi alocat pentru Educaţie până în 2030, aceasta fiind una dintre reformele structurale propuse, care includ și o investiție de 1% din PIB în cercetare publică, tot până în 2030.
Un angajament istoric care n-a fost niciodată respectat este în discuție; se sugerează o reformă structurală a bugetului cu impact cumulativ pe parcursul unui deceniu.
„România are cea mai joasă cotă UE cu privire la finanţarea cercetării, creşterea finanţării fiind o condiţie obligatorie pentru competitivitatea în cercetare, dezvoltare şi inovaţie”
, se arată în document, care argumentează necesitatea acestei reforme.
COMENTARII / 0