Radu Marinescu, Ministrul Justiției, a declarat joi că guvernul poate întârzia plata restanțelor salariale obținute de judecători în instanță pentru a menține echilibrul bugetar, însă această acțiune trebuie să fie în acord cu drepturile garantate de hotărâri judecătorești definitive. Oficialul a menționat, de asemenea, observațiile Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) privind riscul unui conflict de interese atunci când judecătorii decid asupra unor drepturi financiare din care ei ar putea beneficia personal.
„Drepturile sunt câştigate, numai că, în executarea lor, pentru că e vorba de un volum financiar extraordinar, statul are o marjă de protejare a unui interes general, a unui interes public de echilibru bugetar, de prudenţă financiară şi atunci poate eşalona, poate întinde în timp executarea acestor prestaţii pe un interval care să nu semnifice chiar înlăturarea dreptului”
Citește șiCum trebuie interpretate cifrele Eurostat și de ce nu indică un dezastru economic. Adevărul din spatele calculelor din trimestrul doi
Radu Marinescu a susținut, joi seară, în cadrul TVR Info.
Ministrul Justiției a adus la lumină observațiile CEDO referitoare la cazurile în care judecătorii trebuie să se pronunțe asupra drepturilor salariale care le-ar putea afecta direct.
„Este o discuţie importantă (…) Se vorbeşte de potenţialitatea unui conflict de interese principial”, a afirmat Marinescu.
El a subliniat, totuși, că instanțele din România sunt cele care trebuie să rezolve solicitările referitoare la drepturile bănești, inclusiv cele aduse de magistrat.
„Pe de altă parte, trebuie să fim realişti şi să gândim că, în România, instanţele de judecată sunt cele chemate să se pronunţe cu privire la solicitări judiciare, inclusiv de natura celor care vizează drepturi băneşti. Deci, pe de-o parte CEDO subliniază riscul de a te pronunţa asupra propriei situaţii, pe de altă parte această dezlegare judiciară nu o poate face decât un magistrat”, a explicat ministrul.
Puterile statului trebuie să colaboreze, afirmă ministrul Justiției.
Conform declarațiilor lui Radu Marinescu, hotărârea CEDO evidențiază importanța colaborării dintre instituțiile statului și necesitatea respectării atribuțiilor fiecărei entități. Ministrul a subliniat că determinarea bugetelor și distribuția fondurilor publice aparțin autorității executive, însă deciziile judecătorești finale trebuie să fie respectate obligatoriu.
„Important e ce subliniază CEDO şi anume că puterile statului în această chestiune (…) trebuie să coopereze loial şi să nu se suprapună sau să nu încerce să se substituie una în competenţele celeilalte”, a declarat acesta.
Ministrul a adăugat că instanța europeană a reținut că ar fi existat „o proiecţie de substituire a factorului judiciar în competenţele Executivului în ce priveşte dreptul acestuia de a construi bugete şi a aloca resursele publice”.
Simultan, Marinescu a menționat că
„aceste hotărâri judecătoreşti, intrate în puterea lucrului judecat, sunt obligatorii şi CEDO subliniază acest lucru”.
CEDO a respins solicitările magistraților referitoare la plata restanțelor salariale.
Magistrații români care au solicitat în 2024 la Curtea Europeană a Drepturilor Omului plata integrală a restanțelor salariale au încheiat definitiv procesul cu o pierdere. În ziua de joi, grupul de șapte judecători al instanței europene a considerat cererile „vădit neîntemeiate”.
În justificarea hotărârii, CEDO a menționat
„circumstanţe excepţionale şi constrângeri economice şi bugetare”
pe care autoritățile s-au confruntat să le administreze într-un mediu economic complicat.
instanța europeană
CEDO a mai atras atenția că judecătorii naționali chemați să se pronunțe asupra unor componente ale remunerației de care puteau beneficia ei înșiși erau „susceptibili” să genereze „un conflict de interese”, întrucât „interesul lor patrimonial personal [putea] interfera cu exercitarea imparţială a funcţiilor lor judiciare”.
Instanța a observat că sumele datorate altor funcționari erau semnificativ mai reduse în comparație cu cele cerute de judecători. Mai mult, a subliniat că reclamatorii nu se încadrau în categoria de persoane vulnerabile și că lipsa plății complete și promptă a sumelor nu le-a eliminat singurul venit și nu le-a pus în pericol capacitatea de a-și susține traiul.
COMENTARII / 0