Iranul pregătește ripostă dură și extinde țintele în caz de atac SUA

Iran se pregătește să întărească răspunsul militar în cazul în care Statele Unite reîncepe atacuri la scară largă, în timp ce negocierile diplomatice dintre cele...

Iran se pregătește să întărească răspunsul militar în cazul în care Statele Unite reîncepe atacuri la scară largă, în timp ce negocierile diplomatice dintre cele două națiuni progresează cu greu. Conform unor oficiali iranieni citați de Reuters, Teheranul ia în calcul extinderea posibilelor lovituri către state care susțin operațiunile americane și chiar către ținte situate în afara Orientului Mijlociu, a declarat Reuters.

Comandanții de rang înalt analizează posibilitatea extinderii listei de ținte dincolo de obiectivele americane, către țări care susțin operațiunile militare ale Washingtonului și, eventual, către locații din afara Orientului Mijlociu, potrivit a trei oficiali iranieni de rang înalt și unei surse familiarizate cu discuțiile.

După ce președintele Masoud Pezeshkian a întors din New York săptămâna trecută, comandanții și oficialii de rang înalt s-au concentrat pe amploarea și momentul unui eventual răspuns, în cazul în care Washingtonul ar lansa un nou atac.

Citește șiO țară care a fost neutră peste 200 de ani amenință Rusia: „Dacă va ataca, vom lovi în adâncul teritoriului său”

Decizia finală nu a fost încă luată, însă activitatea de planificare s-a intensificat, întrucât niciuna dintre părți nu arată că ar fi dispusă să facă compromisuri.

Tensiunile apar după șapte luni de conflict, care a debutat cu atacurile american-israeliene din 28 februarie. Chiar și după semnarea armistițiului la 8 aprilie, care a încheiat războiul de 40 de zile, ostilitățile au persistat în mod sporadic.

Hamidreza Azizi, analist principal al Iranului la International Crisis Group, a spus că Teheran nu are încă clar dacă președintele Donald Trump va iniția o nouă ofensivă militară de amploare sau va alege atacuri mai restrânse, cum ar fi loviturile asupra instalațiilor nucleare.

„Dar par hotărâți să nu răspundă simbolic la o mișcare simbolică și, în schimb, să escaladeze conflictul în speranța restabilirii efectului de descurajare”, a spus Azizi.

Teheranul analizează, de asemenea, impactul politic pe care un conflict îndelungat îl ar putea avea asupra administrației Trump. Conform surselor citate, sondajele arată că războiul nu a dispărut susținerea majorității americanilor, iar prețurile ridicate la combustibil continuă să fie o problemă în contextul alegerilor din a doua jumătate a mandatului.

Îndrumări pentru partenerii din regiune

Doi oficiali iranieni au raportat că Teheranul a trimis indicații grupărilor sale de susținere din Liban, Yemen și Irak, solicitându-le să se pregătească pentru a susține Iranul în cazul unui nou atac american de amploare.

Potrivit acestora, instrucțiunile urmăresc să asigure un răspuns coordonat care ar putea acoperi

„de la Strâmtoarea Hormuz până la interesele SUA din regiune și din afara Orientului Mijlociu”

. Ministerul iranian de Externe nu a oferit răspuns la cererea Reuters de a comenta aceste informații.

Teheranul continuă să păstreze deschisă linia de dialog cu Washingtonul, chiar și în contextul pregătirilor militare.

Conducerea iraniană își exprimă o îngrijorare majoră privind rezistența economiei în fața unei confruntări prelungite, întrucât blocarea impusă de Statele Unite a perturbat exporturile de petrol, o sursă vitală de venituri pentru Iran.

În anii de sancțiuni, dificultățile economice în creștere au exercitat deja o presiune asupra populației.

La Adunarea Generală a ONU de săptămâna trecută, desfășurată la New York, Teheranul a transmis Washingtonului, prin intermediul unor mediatori din Qatar, o propunere care ar putea duce la redeschiderea Strâmtorii Hormuz și la încetarea ostilităților din regiune în termen de șapte zile.

Conform autorităților din Iran, propunerea prevede o încetare a conflictului, anularea blocajului american asupra porturilor locale, eliberarea a cel puțin 12 miliarde de dolari din fondurile înghețate și obținerea unei derogări de la restricțiile privind exporturile de petrol.

Diplomatie și intensificare

În sâmbătă, Trump a afirmat că a respins propunerea. Presa de stat iraniană a raportat, însă, că marți Qatarul a trimis Teheranului un răspuns provenit din Statele Unite, iar acesta este în prezent examinat de autoritățile iraniene.

Informații din Iran indică faptul că Washingtonul aspiră la includerea programului nuclear al Iranului în procesul de negociere. Teheranul subliniază, totuși, că

„Chiar dacă Iranul nu respinge categoric răspunsul SUA și discuțiile indirecte continuă, este foarte puțin probabil ca cele două părți să ajungă la un acord”, a declarat unul dintre oficialii iranieni citați de Reuters.

Alex Vatanka, care ocupă poziția de director al programului dedicat Iranului la Institutul pentru Orientul Mijlociu din Washington, afirmă că perspectivele diplomatice rămân limitate.

„Iranul nu-și poate permite continuarea blocadelor impuse de SUA, care ar putea schimba radical situația, practic tăind oxigenul regimului… o escaladare a conflictului este de conceput în acest moment”, a spus Vatanka.

Suma asociată unui conflict nou

Începând cu debutul tensiunilor, luptele au oscila între momente de liniște și noi incursiuni. mii de civili au fost uciși, Iran a suferit deteriorări ale capacităților militare, iar economia țării, deja fragilă, a înregistrat presiuni suplimentare.

În ceea ce privește Statele Unite, conflictul nu a reușit să realizeze toate scopurile stabilite de Trump, în timp ce Pentagonul a înregistrat o scădere a stocurilor de rachete.

Iranul și grupările asociate au încercat să intensifice presiunea asupra Washingtonului prin extinderea conflictului în zonă, întrerupând fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Hormuz și crescând pericolele pentru piețele energetice mondiale.

În Golfului, Iran a inițiat atacuri cu drone și rachete împotriva unor parteneri ai Statelor Unite, în timp ce gruparea Houthi din Yemen, aflată în sprijinul Teheranului, a orientat acțiunile spre interesele Saudiei.

houthiștilor au efectuat operațiuni în regiunea Bab el-Mandeb, generând un al doilea punct de presiune asupra rutelor energetice mondiale și asupra accesului la Marea Roșie.

Un informator din cercul de decizie iranian a afirmat că forțele militare aplicate în tandem cu restricțiile economice se transformă într-o sarcină tot mai greu de suportat pentru autoritățile din Teheran.

Există teama de proteste noi.

Presiunea externă contribuie la îngrijorările legate de stabilitatea internă a Iranului. Un fost înalt oficial reformist iranian a afirmat că autoritățile se tem de reînceperea protestelor naționale care au izbucnit în ianuarie, în urma deteriorării condițiilor economice.

Autoritățile au suprimat ultim protestele. Conform unor surse menționate în material, mii de participanți la manifestație au fost uciși.

„Confruntarea cu tulburări interne – în timp ce sistemul se află sub presiunea și bombardamentele SUA – ar putea reprezenta o provocare foarte serioasă pentru legitimitatea clasei conducătoare”, a spus fostul oficial.

Pe măsură ce se apropie ziua de comemorare a protestelor din ianuarie, autoritățile au intensificat controalele, totodată încercând să păstreze mobilizarea publică și să stimuleze susținătorii guvernului să se prezinte la adunări nocturne.

Organizațiile pentru drepturile omului susțin, de asemenea, că autoritățile iraniene și-au intensificat opresiunea asupra persoanelor disidente în perioada conflictului.

Amnesty International a anunțat în luna mai că, de la începutul ostilităților, peste 6.000 de persoane au fost arestate. Un raport al anchetatorilor ONU, publicat în septembrie, a subliniat arestări de masă, acuzații de tortură și o creștere a aplicării pedepsei cu moartea.

COMENTARII / 0