Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a făcut o declaraţie importantă marţi, cu ocazia lansării Raportului trimestrial asupra inflaţiei pentru luna mai 2026.
El a explicat că noi tensiuni în Orientul Mijlociu şi închiderea strâmtorii Ormuz au provocat o perturbare majoră pe pieţele globale de petrol şi gaze, cu repercusiuni în lanţ pentru numeroase sectoare economice.
„Ne trebuie însă guvern în mod clar”
, a afirmat Isărescu, sugerând că fenomenul cunoscut deja în Europa sub numele de „inflaţia Ormuz” va ridica nivelul inflaţiei în România la aproximativ 11% în perioada următoare. Ulterior, se aşteaptă o scădere treptată spre finalul anului.
Citește șiDe ce le plac nemților banii cash mai mult decât oricăror altor europeni
În primele două luni ale anului, traiectoria ratei anuale a inflaţiei a înregistrat, în general, o tendinţă de scădere. Mugur Isărescu a remarcat însă că această tendinţă s-a schimbat în luna martie, odată cu izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu.
Observaţi la determinanţii inflaţiei că majoritatea factorilor şi în primul rând restrângerea cererii de consum au acţionat în sensul reducerii preţurilor. În schimb, creşterea abruptă a preţului la ţiţei a avut efectul invers
, a adăugat el.
Blocajul strâmtorii Ormuz a avut repercusiuni semnificative la scară globală, după cum a explicat acesta,
impactul fiind resimțit inclusiv în domeniul economic european.
„Se vorbeşte, dar nu numai la noi, în toată Europa, de inflaţia Ormuz.
El a adăugat că închiderea acestei căi navigabile a provocat un efect de șoc puternic asupra piețelor de petrol și gaze naturale,
cu implicații asupra altor sectoare, precum îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu.
Mai mult, graficele prezentate evidențiază această influență.
Se estimează că 11% ar putea fi nivelul inflaţiei până la iulie.
Inflația urmează să înregistreze o creștere pe termen scurt, după care va începe să scadă, potrivit declarațiilor Şefului BNR.
Această evoluție va avea loc în următoarele luni.
Prognoza inflației pentru perioada următoare este incertă, potrivit declarațiilor lui Mugur Isărescu, care a estimat că aceasta va continua să crească până în iulie, fără a putea specifica cu exactitate momentul.
„Va creşte până prin iulie. Nici noi nu ştim exact. Sunt mulţi factori. Probabil că se duce până la 11%. Creşterile sunt mici, pentru ca apoi în septembrie să avem deja o inflaţie de 6%. Şi spre sfârşitul anului 5 şi ceva”
Mugur Isărescu, în calitate de guvernator, a făcut cunoscut că estimările sale sunt influențate atât de desfășurarea evenimentelor din regiunea Orientului Mijlociu, cât și de restabilirea echilibrului politic la nivel intern.
Proiecțiile noastre sunt condiționate în mod strict de ipotezele referitoare la impactul conflictului din regiunea Orientului Mijlociu.
În plus, el a subliniat necesitatea de a reveni la o stabilitate politică și guvernamentală minimă, adică prezența unui guvern efectiv.
Deci, pe undeva pe la 5,5 la sfârșitul anului, în jurul acestui nivel.
Schimbări în peisajul economic european ar putea duce la o creștere a inflației în mai multe țări europene.
În acest context, România ar putea pierde poziția de lider în ceea ce privește inflația ridicată în cadrul Uniunii Europene.
Astfel, nu este exclus ca România să nu mai fie printre țările cu cea mai ridicată inflație din UE.
Este posibil ca titlul de campioni la inflație să nu mai fie valabil pentru perioada de toamnă, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„S-ar putea să nu mai fim în toamnă chiar campioni la inflaţie”
În mod evident, Mugur Isărescu consideră că este nevoie de un guvern stabil. Acesta a declarat:
„Ne trebuie însă guvern în mod clar”
Mugur Isărescu a afirmat că limitarea activității economice are un efect pozitiv asupra scăderii ratei inflației, dar este esențial ca această limitare să fie administrată într-un mod care să asigure un impact social minim.
Dezechilibrul produsului intern brut se manifestă într-o manieră puternic defavorabilă, ceea ce implică o contracție a activității economice. Însă, acest fenomen are și o latură pozitivă, deoarece inflația este favorizată de scăderea cererii, ceea ce conduce la o stabilizare a prețurilor. În continuare, trebuie să identificăm o modalitate de a gestiona această situație în așa fel încât impactul social să fie minimal.
Guvernatorul a accentuat importanţa rolului pe care îl joacă investiţiile în revitalizarea economiei naţionale, afirmând:
„Este adevărat că investiţiile au o pondere mică în PIB şi ele trebuie să crească de câteva ori mai mult decât scăderea consumului.”
El a adăugat că, deși consumul reprezintă cea mai mare pondere în PIB, este un domeniu în care se poate interveni pentru a atenua reducerea activităţii economice în România, declarând:
„Consumul are ponderea cea mai mare în PIB, dar este zonă în care putem să acţionăm pentru a tempera scăderea activităţii economice în România”
.
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a concluzionat că starea economiei este încă sub control, dar a atras atenția că stabilitatea politică și formarea unui nou guvern sunt imperative pentru România.
„Ne trebuie însă guvern în mod clar”
, a declarat el, sugerând că România are nevoie de o perioadă de stabilitate politică pentru a-și menține situația economică controlabilă.
Lucrurile sunt sub control, însă optimismul nu este la ordinea zilei pentru Mugur Isărescu, care a fost întrebat despre perspectiva sa asupra situației actuale.
Nu, nu sunt
răspunsul său la această întrebare.
El a încercat să ofere o perspectivă pozitivă, subliniind că guvernul este necesar pentru gestionarea eficientă a situației.
Următoarele cuvinte îi aparțin:
Ne trebuie însă guvern în mod clar. Nu putem să ne descurcăm singuri, pentru că sunt mulţi factori pe care nu-i stăpânim
.
COMENTARII / 0