Jumătate dintre spanioli cumpără din stres sau plictiseală

Un procent semnificativ din populația Spaniei, 56%, are tendința de a achiziționa articole care nu sunt necesare sau rămân neutilizate, așa cum rezultă dintr-un studiu realizat de Wallapop și citat de Rtve.es.
Acest fenomen a fost observat și raportat recent.

Nu sunt informații direct citate

Rezultatele acestei investigații au fost făcute publice prin intermediul Rtve.es.

Citește șiAnaliză Tehnologia care schimbă războiul: Lecțiile operațiunii „Vivaldi”. De ce Europa ar trebui să fie îngrijorată

Un studiu prezintă un fenomen complex care stimulează procurarea impulsivă și irațională de bunuri, favorizând astfel manifestarea unor conduite ghidate de factorii emoționali.

Nu există text în citat

Acest fenomen este descris ca fiind un „ecosistem” care promovează și încurajează achizițiile nechibzuite și impulsive.

Este vehiculat un raport care detaliază un „ecosistem” menit să stimuleze cumpărăturile impulsive și lipsite de judecată, comportamente ce sunt la rândul lor influențate de anumite „impulsuri emoționale”.

Proporția de spanioli care admit că au recurs la cumpărături în perioade de încordare sau supărare ca o modalitate de a se răsplăti singuri este de șapte din zece. În plus, mai mult de jumătate, și anume 53%, afirmă că procedează astfel pentru a combate monotonia.

Forța motrice din spatele acestei evoluții se află în mare măsură în domeniul digital. Aproape toți tinerii, adică cei cu vârste între 18 și 24 de ani, adică un procent de 95%, au recurs la aplicații de livrare. În același timp, un număr semnificativ de respondenți, 78%, au admis că utilizează aceste aplicații.

Influența rețelelor de socializare asupra obiceiurilor de cumpărare este considerabilă. Conținutul distribuit prin aceste platforme are un impact semnificativ asupra deciziilor de achiziție pentru 44% dintre spanioli. Această tendință este și mai pronunțată în rândul tinerilor cu vârsta de până la 24 de ani, dintre care 75% afirmă că sunt influențați de ceea ce văd pe rețelele de socializare.

O cantitate semnificativă de informații promoționale de pe piață are un efect considerabil, astfel 92% dintre consumatori admit că sunt influențați de acestea. În plus, aproape jumătate dintre aceștia, anume 52%, confirmă că sunt afectați de tendințele actuale atunci când iau decizii de cumpărare.

Cheltuielile impulsive au un impact semnificativ asupra situației financiare a multor persoane. Într-un context economic caracterizat printr-o creștere a cheltuielilor de trai, se observă că 55% dintre spanioli se confruntă cu dificultăți financiare, salariul lor nefiind suficient pentru a acoperi toate cheltuielile și nici pentru a pune bani deoparte. Rezultatele studiului scot în evidență o aparentă contradicție: deși 70% dintre cei intervievați consideră că sustenabilitatea este un aspect extrem de important atunci când fac achiziții, în realitate, achizițiile lor finale adesea nu sunt sustenabile, în special atunci când există bunuri care rămân neutilizate.

Se estimează că 40% din cheltuielile medii sunt destinate achiziționării de bunuri care nu sunt strict necesare. În consecință, numai un sfert din produsele cumpărate în ultimul an au fost efectiv utilizate. Pe de altă parte, majoritatea covârșitoare a spaniolilor, adică doi din cinci, admit că fac achiziții excedentare, iar 76% dintre aceștia cedează la cumpărături impulsive de produse pe care nu le vor utiliza niciodată.

La sosirea capriciului la posesorul său, se observă că 60% dintre cei care primesc nu resimt nicio emoție deosebită ; în plus, un procent de 16% declară că experimentează stări de neliniște și numai 3% afirmă că simt satisfacție.

Atunci când obiectele dezirabile se dovedesc a fi inaccesibile, resentimentul ia naștere. Această situație este resimțită de 64% dintre spanioli, care experimentează această emoție atunci când se confruntă cu articole la modă pe care nu le pot achiziționa.

Rezultă că mai mult de jumătate din produsele procurate prin intermediul acestor platforme sunt abandonate fără a fi integrate într-o strategie de economie circulară, fiind ulterior aruncate sau stocate.
În cele din urmă, aceste produse au două soarte : coșul de gunoi sau fundul dulapului.