La 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl, lumea redescoperă energia nucleară

La patru decenii de la catastrofa produsă în 1986 la centrala nucleară Cernobîl din Ucraina, care a amplificat temerile la nivel global în legătură cu energia nucleară și a frânat dezvoltarea ei în Europa și în alte regiuni, se observă o revitalizare a energiei nucleare la nivel mondial. Această tendință a fost accelerată de conflictul din Orientul Mijlociu, potrivit The Associated Press.

În prezent, un număr de 400 de centrale nucleare sunt în funcțiune pe teritoriul a 31 de state, în timp ce aproximativ 70 de noi unități sunt în diferite stadii de construcție. Potrivit datelor oferite de agenția Associated Press și preluate de Agerpres, sectorul energetic nuclear asigură în jur de 10% din producția globală de electricitate, ceea ce reprezintă aproximativ un sfert din totalitatea surselor energetice cu emisii scăzute de carbon.

În ciuda dezastrelor nucleare de la Cernobîl și Fukushima (Japonia) din 2011, care au redus considerabil interesul pentru energie nucleară, se preconizează o revenire semnificativă a acestui sector, potrivit lui Fatih Birol, director al Agenției Internaționale pentru Energie.

Citește șiCel mai bun top 10 țări în matematică: Asia domină clasamentul

„Este văzută ca un sistem sigur de generare a energiei electrice și vom vedea că revenirea energiei nucleare va fi foarte puternică, atât în America, cât și în Europa și în Asia”

, a declarat Birol pentru AP.

Uniunea Europeană recunoaște că a comis o greșeală strategică în abordarea sa. Experiența acumulată a demonstrat că această eroare are implicații majore. În urma evenimentelor, se discută despre necesitatea reevaluării deciziilor luate.

Producția de energie nucleară în Statele Unite atinge cote remarcabile, cu un număr de 94 de reactoare în funcțiune, care contribuie cu aproximativ 30% la producția mondială de energie electrică de origine nucleară. În prezent, SUA își propune consolidarea capacităților sale nucleare, obiectivul fiind acela de a cvadrupla această sursă de energie până în anul 2050.

În prezent, 61 de reactoare nucleare sunt în funcțiune în China, care conduce la nivel global în ceea ce privește dezvoltarea de noi capacități nucleare, cu un număr de 40 de unități în curs de construire, obiectivul fiind acela de a-și consolida poziția și de a depăși Statele Unite ale Americii pentru a deveni numărul unu la nivel mondial în ceea ce privește capacitatea nucleară.

În urma unei evaluări critice, Ursula von der Leyen, președinta executivului european, a admis că diminuarea capacităților nucleare a constituit o eroare semnificativă în strategia europeană. În prezent, se pune accent pe revitalizarea sectorului. În acest scop, au fost lansate o serie de propuneri menite să stimuleze edificarea noilor unități de producție energetică.

– a fost o „greșeală strategică”

a declarat ea, Ursula von der Leyen a prezentat deja inițiativele.

În prezent, Rusia are o poziție de lider în ceea ce privește exportul de expertiză nucleară, 20 de reactoare fiind construite pe plan global sub îndrumarea sa. Extinderea sa în sectorul nuclear mondial este astfel remarcată.

Reflectând asupra evenimentelor istorice, se pot desprinde învățăminte esențiale. La patru decenii de la dezastrul de la Cernobîl, lumea este martora unei tendințe interesante: din ce în ce mai multe națiuni se reorientează către energia nucleară. Această schimbare de direcție ridică întrebări și preocupări legate de securitatea și impactul asupra mediului. Țările par să fi învățat din experiențele trecutului și să încerce să găsească soluții pentru viitor.

Explozia devastatoare a avut loc la 26 aprilie 1986, când reactorul cu numărul 4 de la Cernobîl a cedat, eliberând cantități imense de radiații în mediu. În acea perioadă, Ucraina era încă sub jurisdicția Uniunii Sovietice.

Nu se cunosc detalii direct din surse

, însă se știe că accidentul a avut consecințe nefaste asupra regiunilor înconjurătoare și a emis radiații nocive în întreaga Europa.

Energia electrică produsă în Ucraina este generată în proporție de aproape jumătate de către centralele nucleare. După invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022, aceste instalații au devenit extrem de importante. În urma acestui eveniment, trupele rusești au preluat controlul asupra centralei nucleare Zaporojie din Ucraina. Kievul a lansat acuzații împotriva Rusiei, susținând că aceasta a efectuat un atac cu drone asupra mecanismului de protecție care acoperă reactorul deteriorat de la Cernobîl.

După o evaluare atentă a experiențelor dobândite în urma dezastrului care a afectat centrala nucleară Fukushima, Japonia a reactivat deja 15 reactoare nucleare, în timp ce alte zece unități sunt pe punctul de a primi unda verde pentru reînceperea activității.

În prezent, Africa de Sud găzduiește unica centrală nucleară de pe continentul african, însă dezvoltarea în domeniu se accelerează, odată cu construcția unei noi centrale în Egipt de către Rusia, precum și explorarea acestei tehnologii de către numeroase alte națiuni africane.

În prezent, asistăm la o tendință care își are rădăcinile într-o înțelegere din ce în ce mai profundă: energia electrică fiabilă și cu emisii reduse de carbon va reprezenta o necesitate pentru a face față cererii globale de energie în continuă creștere. Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, a afirmat:

„Impulsul pe care îl vedem astăzi este rezultatul unei recunoașteri tot mai mari a faptului că energia electrică fiabilă, cu emisii reduse de carbon, va fi esențială pentru a satisface cererea tot mai mare de energie la nivel mondial”

.

În prezent, Uniunea Europeană lucrează la dezvoltarea unor reactoare nucleare de mici dimensiuni, cunoscute sub numele de Reactoare Modulare Mici.

În urma evenimentelor din Ucraina, statele europene au căutat să se desprindă de sursele energetice rusești, însă vulnerabilitatea lor în fața hidrocarburilor a devenit evidentă odată cu escaladarea conflictului în regiunea Orientului Mijlociu. Comisia Europeană a operat o schimbare de paradigmă în ceea ce privește energia nucleară, considerând-o acum o componentă esențială a tranziției către energie curată, similar cu energia eoliană și cea solară, toate acestea fiind vitale pentru îndeplinirea obiectivelor climatice.

La patru decenii în urmă, 1990 fiind anul de referință, sectorul nuclear european asigura aproape o treime din producția de electricitate a continentului. În prezent însă, această pondere a scăzut considerabil, ajungând să reprezinte în jur de 15%. Ursula von der Leyen a admis, de asemenea, că dependența de importurile de combustibili fosili constituie un handicap.

Consider că abandonarea unei surse de energie fiabile, accesibile și cu emisii reduse a constituit o decizie strategică eronată la nivel european.
În perioada recentă, se înregistrează o revenire la nivel global a energiei nucleare, fenomen la care Comisia Europeană dorește să participe activ, potrivit declarațiilor recente ale președintei acestui organism.

„Cred că a fost o greșeală strategică din partea Europei să întoarcă spatele unei surse fiabile și accesibile de energie cu emisii reduse. În ultimii ani, asistăm la o renaștere globală a energiei nucleare. Iar Europa vrea să facă parte din ea”

În cadrul Uniunii Europene, se explorează posibilitatea implementării unor Reactoare Modulare Mici. Acestea urmează să intre în funcțiune la începutul anilor 2030 și sunt văzute ca fiind mai puțin costisitoare, cu o construcție mai rapidă și o adaptabilitate superioară comparativ cu reactoarele convenționale.