Lucrul la înălțime și pe scări: principalele riscuri și cum se previn

Când se vorbește despre lucrul la înălțime, primele imagini sunt schelele de pe șantiere sau montatorii de pe stâlpi. În realitate, foarte multe situații periculoase apar la înălțimi mici și în locuri obișnuite: un depozit în care se urcă pe raft, un magazin în care se schimbă un panou, un birou în care cineva înlocuiește un bec stând pe un scaun. Pentru că par banale, aceste activități sunt rareori pregătite. Nu există o regulă despre ce scară se folosește, nimeni nu verifică starea ei, iar cel care urcă nu a primit nicio instrucțiune specifică. Aceste activități intră însă în aceeași analiză ca lucrările mari, iar firmele care folosesc servicii SSM externe sau un responsabil intern ar trebui să le includă explicit în documentație.

Scara este adesea privită ca un obiect banal, însă legea o clasifică ca echipament de lucru. Reglementările privind utilizarea echipamentelor de muncă, inclusiv cele pentru activități temporare la înălțime, sunt definite prin HG nr. 1146/2006. În realitate, utilizarea corectă a unei scări presupune câteva reguli elementare:

Conform Legii nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, principiile de bază ale prevenției prioritizează eliminarea riscurilor și acordă o importanță mai mare măsurilor de protecție colectivă decât celor individuale. În contextul lucrului la înălțime, aceasta se traduce prin:

Citește șiEnergizantele și inima: de ce apar atât de des în rapoarte urgență

Eroare comună constă în inversarea ordinii: angajatul primește un ham, însă nu există motiv pentru a-l prinde.

Lucrul la înălțime trebuie să apară explicit în evaluarea riscurilor pentru fiecare post la care se practică, chiar și ocazional. Instruirea SSM trebuie să includă situațiile concrete din firmă, nu doar principii generale. Pentru activitățile la înălțime, medicul de medicina muncii stabilește, prin fișa de aptitudine, dacă omul poate lucra în aceste condiții.

Majoritatea incidentelor de acest gen apar din cauza grabă: o intervenție rapidă, un client în așteptare, un coleg absent. Șeful direct trebuie să respingă improvizațiile, să asigure echipamentul adecvat și să întrerupă activitatea dacă condițiile nu sunt sigure. Un mesaj explicit din partea conducerea, subliniind că nimeni nu va fi sancționat pentru refuzul de a urca pe un raft, produce un impact mai puternic decât orice afiș.

Firmele fără specialist intern pot apela la un furnizor extern pentru efectuarea verificărilor. ISERA Consulting Services, cu sediul în București și birou operațional în Ploiești, furnizează consultanță și audit SSM, coordonare SSM pe șantiere, medicină a muncii și servicii PSI pentru întregul teritoriu al țării.

Înlocuirea unui bec în timp ce stai pe un scaun poate părea un gest minor. Din acest motiv, trebuie să fie considerată parte a normelor de protecție a muncii, la fel ca orice activitate realizată pe schelă.