Cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia, Lukoil, trece prin cea mai gravă criză din istoria sa post-sovietică, fiind adusă în pragul falimentului și al pierderii definitive a independenței financiare. Lovită de sancțiunile drastice ale Statelor Unite, de o decapitare la nivel de conducere și de distrugerea infrastructurii de rafinare de către dronele ucrainene, compania își vede modelul de afaceri prăbușindu-se, în timp ce perspectiva preluării de către stat devine o realitate iminentă.
Înființată în 1991 și reprezentând aproximativ 15% din producția de petrol a Rusiei, Lukoil a constituit de la privatizare o excepție remarcabilă în peisajul economic moscovit: singurul gigant energetic major necontrolat direct de Kremlin, având 55% din acțiuni tranzacționate public. Totuși, sancțiunile severe impuse în octombrie 2025 de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA au pulverizat această independență, potrivit Holod.
În anul 2025, compania a înregistrat o pierdere netă de 1,06 trilioane de ruble, cauzată în mare parte prin deprecierea și pierderea activelor sale internaționale, care erau evaluate anterior la 1,7 trilioane de ruble.
Citește șiO nouă armă împotriva unei ciuperci care amenință agricultura globală. Ce au descoperit cercetătorii
În paralel, indicatorii operaționali arată un declin accelerat: rezervele dovedite de hidrocarburi au scăzut cu 14%, producția anuală s-a prăbușit cu 18% (ajungând la 1,82 milioane de barili echivalent petrol pe zi), iar volumul de țiței procesat în rafinării s-a redus cu 23%. Chiar și pe piața internă, unde compania a încercat să compenseze extinzându-și rețeaua la 2.922 de benzinării, vânzările totale de carburanți au scăzut cu 3%.
În spatele acestui colaps financiar se ascundea o criză profundă la nivelul conducerii. Fondatorul Vagit Alekperov a fost obligat să se retragă în 2022 după ce a primit sancțiuni, iar succesorii săi, Vadim Vorobyov și Leonid Fedun, au plecat sub presiuni politice.
Tensiunile s-au intensificat în mod dramatic în momentul în care președintele consiliului de administrație, Ravil Maganov, a decedat sub circumstanțe suspecte. În absența unei conduceri stabile și a resurselor externe, compania se confruntă cu posibilitatea de a deveni emblemă a declinului economic al Rusiei și de a fi preluată de stat.
Lukoil a încercat să recupereze cât mai mult, încheind un acord preliminar pentru vânzarea diviziei sale internaționale, evaluată la aproximativ 22 de miliarde de dolari, către fondul american de investiții Carlyle Group, excludând activele din Kazahstan. Portofoliul scos la vânzare cuprinde rafinării, câmpuri petroliere și rețele de benzinării la nivel global, printre care se numără rafinăria Petrotel și peste 300 de benzinării din România.
Totuși, această tranzacție nu va constitui un colac de salvare financiar pentru Lukoil. În conformitate cu dispozițiile impuse de Washington, toate fondurile obținute din vânzare vor fi transferate imediat într-un cont blocat, sub controlul strict al Statelor Unite. Compania nu va avea acces la acești bani până când sancțiunile vor fi ridicate, ceea ce implică că veniturile vor rămâne indisponibile chiar și în cazul încheierii războiului din Ucraina.
Mai mult, SUA au extins termenul de finalizare a aprobării tranzacției până la 1 aprilie, valorificând procesul de vânzare ca instrument de presiune geopolitică asupra Kremlinului în contextul negocierilor de pace.
Scăderea peisajului gigantului rusesc produce efecte directe în România, unde Petrotel Lukoil Ploiești a solicitat declararea insolvenței, susținând că această acțiune reprezintă singura cale de a salva rafinăria. În contextul blocajului financiar global și a întârzierilor semnificative în aprobarea vânzării diviziei externe către grupul american Carlyle, operațiunea din Prahova nu mai poate compensa pierderile acumulate.
Rețeaua națională, alcătuită din 300 de benzinării Lukoil, operează sub sabia deasupra capului, în timp ce autoritățile americane amână decizia finală privind tranzacția globală. Trecerea rafinăriei în insolvență marchează începutul sfârșitului pentru prezența industrială a companiei rusești pe piața românească.
Blocarea fluxului financiar din exterior este completată de o lovitură distructivă care a avut loc în teritoriul rusesc. În ultimele luni, o succesiune de atacuri cu drone ucrainene a determinat compania Lukoil să suspendă activitatea tuturor rafinăriilor majore din Rusia.
După ce rafinăriile din Volgograd și Permnefteorgsintez au fost închise, compania a fost forțată să suspendă operațiunile și la complexul NORSI din Kstovo, al patrulea cel mai mare rafinaj din Rusia, cu capacitatea de a procesa peste 15 milioane de tone de țiței anual. Daunele majore provocate de atacuri cu drone au exclus NORSI de pe piață, iar Lukoil s-a aflat în imposibilitatea de a furniza carburanți angro la Bursa din Sankt Petersburg.
În urma oprării producției Lukoil, se intensifică criza energetică internă din Rusia, deoarece 80% din benzinăriile țării nu au reușit să ofere benzina AI‑95, generând cozi uriașe la pompe și obligând Kremlinul să solicite importuri de urgență.
În afară de atacurile ucrainene și de scăderea activelor străine, cea mai gravă amenințare la adresa autonomiei Lukoil constă în deficitul bugetar tot mai sever și în realitatea că dividendele colosale ale firmei se îndreaptă către acționari, nu către trezoreria statului.
În trecut, Kremlin accepta și susținea autonomia companiei datorită influenței geopolitice majore pe care o exercita prin rafinăriile din România și Bulgaria, precum și prin controlul zăcămintelor deținute în Irak și Kazahstan. Însă, pierderea treptată a acestor contracte externe a lăsat firma expusă, vulnerabilă, potrivit Holod Media.
Fără aceste instrumente globale, preluarea directă de către autorități sau o unire cu Rosneft s-ar transforma într-o opțiune extrem de simplă și fără pericole geopolitice pentru finanțarea bugetului național, în special în contextul în care miliarde de dolari sunt încă transferate în străinătate, cum ar fi aproximativ șapte miliarde de dolari plătite exclusiv acționarului Leonid Fedun, rezident în Monaco.
COMENTARII / 0