Mark Carney, puțun lider mondial, ține piept lui Trump în război

Mark Carney, fost director general al Băncii Centrale a Canadei și al Băncii Centrale a Marii Britanii, a devenit unul dintre puținii lideri occidentali dispuși să-l confrunte pe Donald Trump. Prim-ministrul canadian a respins un acord comercial pe care l-a considerat nefavorabil și

În timp ce se afla în fața unui pupitru acoperit cu lemn de nuc și cu expresia facială tensionată, Carney a declarat că negocierile cu partenerul comercial principal al Canada s-au eșuat, potrivit unui reportaj al presei britanice.

„Primăvara trecută, am avertizat că America încearcă să ne distrugă pentru a ne putea controla”, a spus el. „Și am promis: asta nu se va întâmpla niciodată, sub nicio formă. Ne ținem de această promisiune.”

Citește șiSorin Costreie, despre violența din școli: Avem proiecte, dar trebuie să schimbăm mentalități

fostul guvernator al unei bănci centrale a dedicat ani întregi eforturilor sale pentru a liniști piețele și a asigura stabilitate în momente de criză. În prezent, îl îndeamnă pe canadieni să accepte incertitudinea și confruntarea.

În faza finală a conferinței de presă, un reporter l-a întrebat motivul pentru care discursul său s-a caracterizat printr-un ton atât de întunecat și combativ.

Carney a luat o pauză.

„Am fost atacați. Când ești atacat, te afli în război. Am fost atacați.”

Carney a trecut de la economist și bancher central, fără experiență electorală, la un politician de rang înalt, contrazisând așteptările inițiale. El pare să fi acceptat poziția pe care o consideră indispensabilă, într-o perioadă în care Canada se confruntă cu presiuni economice și politice din partea cel mai puternic vecin al său.

După ce negocierile comerciale cu Statele Unite au eșuat, ambele părți s-au ridicat cu acuzații reciproce și au început să impună noi tarife.

Într-unul dintre cele mai recente momente ale conflictului, Trump a promulgat joi un decret care a cerut guvernului federal american să schimbe numele Lacului Ontario în Lacul America.

Carney a respins, totuși, propunerea de acord a administrației Trump.

„Nu putem accepta ceea ce ne-au oferit și nu vom da ceea ce ne-au cerut.”

El se dădea cu o hotărâre deosebit de fermă.

Cei care au colaborat cu Carney consideră că rigorul său contemporan nu este neașteptat. Carney s-a dezvoltat în preriile din vestul Canadei și a urmat, pas cu pas, o ascensiune profesională în numeroase dintre cele mai semnificative instituții financiare globale. Traiectoria sa, ca outsider ce a intrat în sfera autorității și ulterior a influențat transformarea acesteia, dezvăluie semne ale unei persoane care nu se conformează fără efort reglementărilor impuse de terți.

„Era extrem de hotărât”, a declarat o persoană care a lucrat alături de Carney în perioada în care acesta a fost trimis special al ONU pentru acțiuni climatice, în 2021.

Când își propunea să persuadeze instituțiile bancare să accepte angajamente legate de schimbările climatice, Carney recunosese că trebuie să aplice farmecul și abilitățile sale diplomatice.

„Era destul de diplomatic atunci când avea de-a face cu persoane pe care știa că trebuie să le influențeze”,

a spus fostul său coleg.

El declară că nu a fost uimit când l-a văzut pe Carney susținându-i pieptul pe Trump.

„Nu mă surprinde… și cred că ăsta se datorează acelei determinării și refuzului său de a ceda.”

Carney nu a fost mereu atât de încrezător în poziția sa. În momentul în care a preluat funcția de guvernator al Băncii Angliei în 2013, prin decizia ministrului britanic de Finanțe George Osborne, abordarea sa dinamică nu a rezonat de la început cu tradiția profundă a instituției londoneze.

Experiența dobândită la Goldman Sachs a lăsat o marcă distinctă în cariera sa. În calitate de premier, Carney rămâne un individ care se ridică devreme, face alergări regulate și solicită miniștrilor să-și cunoască foarte bine dosarele, conform celor care lucrează alături de el.

Presa a raportat și faptul că angajații din sectorul public trebuie să se îmbrace în costume de afaceri, iar textele oficiale trebuie să fie scrise în conformitate cu ortografia britanică, provocând nemulțumirea unor lingviști canadieni.

Un specialist tehnic pregătit să se implice în conflicte politice.

Chiar dacă parcursul profesional al Carney în instituții financiare majore evidențiază o gândire analitică și o atenție sporită la detalii, perioada în care a deținut funcția de conducere la Banca Angliei a arătat că economistul era dispus

În momentul în care a modificat planul de comunicare al Băncii Angliei și a implementat

orientarea prospectivă

pentru a-și prezenta perspectiva asupra evoluției ratelor dobânzilor, acea inițiativă nu a fost recunoscută imediat ca fiind un succes.

Pat McFadden, deputat al Partidului Laburist și acum ministru în cabinet, a reproșat Banca Angliei că a înșelat investitorii și publicul prin comunicări contradictorii privind viitorul ratelor dobânzilor.

Octombrie 2015, în preajma referendumului pentru retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, Carney a recitat un discurs la Universitatea Oxford pentru a scoate în evidență avantajele „deschiderii economice și financiare” legate de statutul de membru al UE.

În același moment, el a subliniat pericolul major de instabilitate financiară legat de aderarea la Uniune, în lumina crizei datoriilor din zona euro.

Susținătorii Brexitului au considerat, totuși, declarațiile sale ca fiind o intervenție nejustificată într-o discuție extrem de politizată.

Conflictul a escaladat odată cu afirmația lui Carney că Brexitul ar putea conduce Marea Britanie spre recesiune. Bernard Jenkin, directorul conservator al campaniei pentru ieșirea din UE, a cerut guvernatorului să evite implicarea în discuție.

Răspunsul lui Carney a demonstrat aceeași hotărâre pe care o prezintă în prezent în confruntarea cu Trump.

„Stimate domnule Jenkin”, începea scrisoarea sa, în care acuza parlamentarul de „o neînțelegere fundamentală a independenței băncii centrale, așa cum este consacrată în statut”.

Regatul Unit a reușit, în final, să evite intrarea în recesiune anticipată post-Brexit. Mulți experți în economie au legat, cel puțin parțial, acest rezultat, de reacția promptă a Băncii Angliei, care a scăzut ratele dobânzilor și a reluat politica de relaxare cantitativă.

După ce Charles Randell a fost membru al consiliului Autorității de Reglementare Prudențială pentru cinci ani, Carney a președît această instituție odată ce a devenit guvernator al Băncii Angliei; în acel interval, el îl consideră una dintre cele mai impresionante persoane cu care a lucrat.

„Sunt sigur că, dacă veți contacta suficient de multe persoane care au lucrat cu el la Bancă, veți găsi oameni care vor spune că a avut și defectele sale”, a spus Randell.

„Dar, având timp să reflectez asupra experienței mele… este una dintre cele mai impresionante persoane cu care am lucrat vreodată.”

El îl prezintă pe Carney ca fiind

„foarte serios, foarte analitic, foarte motivat”

și

„foarte atent la modul în care comunică”

.

„În dimineața de după votul privind Brexit-ul din 2016… a apărut în fața camerelor de filmat pentru a liniști piețele financiare, asigurându-le că Banca era pregătită să facă față oricăror consecințe ale acelei decizii”, a spus el. „A fost o capodoperă a comunicării strategice.”

„Respectarea regulilor nu garantează siguranța”

Joseph Steinberg, profesor de economie la Universitatea din Toronto, afirmă că, în cadrul discuției despre Brexit, Carney

„nu s-a ferit să încerce să prezinte adevărurile economice dure”

În contextul tensiunilor comerciale cu SUA, atenția publică a premierului canadian se orientează în principal spre suveranitate.

„În public, el pune un accent destul de puternic pe aspectul suveranității. Este clar că, în privat, probabil se gândește la aspectele economice reci și dure ale unei situații incredibil de fragile.”

Decizia lui Carney de a răspunde Statelor Unite a determinat unii economiști să avertizeze că impactul economic va fi mai dureros pentru Canada decât pentru SUA.

În prima etapă a carierei sale, Carney se confruntă cu presiunea explicită a opiniei publice. Această situație evidențiază tensiunea dintre cele două funcții pe care trebuie să le îndeplinească: un tehnocrat care cunoaște consecințele economice ale unei decizii și un politician obligat să suporte repercusiunile politice ale compromisului.

„În acest moment, canadienii sunt probabil extrem de reticenți în a face orice fel de concesii față de SUA, chiar dacă acestea ar fi în interesul nostru economic”, a spus el.

În luna ianuarie, în cadrul Forumului Economic Mondial din Davos, Carney a avertizat că

conformitatea nu va asigura siguranța

într-o lume controlată tot mai mult de puteri hegemonice.

Chiar dacă discursul nu a menționat pe Trump,

Carney a sugerat, printre altele, să întărească legăturile cu puterile de nivel mediu care împărtășesc aceleași perspective și să limiteze dependența de foștii parteneri; această direcție începe deja să se manifeste în agenda guvernului canadian.

Expertul în sondaje David Coletto a caracterizat situația ca fiind

„un guvern organizat ca în timp de război, fără a exista un război”

.

„Este un guvern organizat în jurul unei amenințări externe, dispus să suspende dogmele propriului partid, să centralizeze puterea pentru a acționa rapid și să se evalueze în funcție de rezultate, mai degrabă decât de valori”, a scris Coletto.

Carney a abandonat o serie de inițiative ale predecesorului său, Justin Trudeau, printre care se numără anumite ținte privind emisiile de carbon și vehiculele electrice. În același interval, a sporit ritmul dezvoltării unor proiecte de amploare, inclusiv un oleoduct, și a alocat zeci de miliarde de dolari suplimentar pentru apărare.

„Publicul abia a clipit”, a declarat Coletto într-un interviu. „Gradul de aprobare al lui Mark Carney s-a menținut constant pe toată durata acestei perioade.”

„Când Carney a devenit prim-ministru, eram sceptic că un bancher central ar fi capabil să răspundă opiniei publice, deoarece asta este exact opusul misiunii lor”, a spus el. „Dar am fost surprins de modul său nuanțat de a înțelege situația țării. A demonstrat că nu este doar eficient din punct de vedere politic, ci și capabil să-și mențină sprijinul în perioade dificile. Acest lucru sugerează că nu are rost să-i subestimăm instinctele politice.”

Întrebările de opinie indică că Mark Carney continuă să fie liderul la care canadienii manifestă cea mai mare încredere pentru a conduce țara în contextul incertitudinii economice.

Premierul canadian a preluat, de asemenea, o funcție care, recent, părea dificil de legat de un ex-bancher central: aceea de a solicita unei țări mult mai mici și mai slabă decât vecina sa să nu se supună presiunilor din Washingtonului.

Carney, în cadrul unui discurs recent, a sintetizat această perspectivă cu un mesaj asertiv:

„Canadienii nu se supun