Un studiu recent, apărut în prestigioasa revistă Current Biology, a investigat această legătură pe un model neconvențional, viermele microscopic C. elegans, care posedă neuroni capabili să detecteze direct prezența bacteriilor în tractul său digestiv.
Există un tip specific de neuron în intestin care are capacitatea de a identifica compuși chimici generați de microorganisme. Creierul primește informații nu direct de la bacterii, ci prin intermediul moleculelor pe care acestea le produc sau le prezintă la suprafața lor.
În urma recunoașterii bacteriilor benefice de către neuron, se observă o schimbare în comportamentul viermelui, care începe să consume mai multă hrană și să se deplaseze cu o viteză redusă, comportament care îi permite să persiste în apropierea sursei de hrană.
Citește șiMedicii rezidenți contestă examenul de specialist: „Noi ținem spitalele în picioare, dar suntem incompetenți doar la examene. A fost un test de moarte subită cardiacă”
În prezența unor bacterii dăunătoare, organismul schimbă radical modul de operare: în loc de a ingera hrana, acesta o evită cu strictețe și își modifică comportamentul în scopul autoprotecției.
În mod special, creierul nostru percepe anumite senzații. Microbiomul din intestin are o legătură directă cu comportamentul nostru. Această conexiune a fost studiată de cercetători.
Studiile au arătat că neuronii sunt insensibili la ADN, proteine și zaharuri simple, însă răspund la un anumit tip de zaharuri complexe prezente pe suprafața bacteriilor.
Semnalele emise de aceste molecule au rolul unor marcaje chimice, prin care se disting sursele de hrană de situațiile de pericol. Ele sunt de două tipuri: unele indică prezența hranei, în timp ce altele avertizează asupra unui pericol.
Se observă că un anumit compus, rezultat din activitatea unor bacterii toxice, are capacitatea de a inhiba complet răspunsul neuronal, ceea ce determină organismul să ocolească respectiva sursă alimentară.
Importanța acestui aspect este un subiect de interes.
Studiul oferă o explicație pentru o teorie din ce în ce mai populară, și anume aceea că microbiomul intestinal are un impact mai larg decât procesul digestiv, putând influența în mod direct funcțiile cerebrale și modul de comportare.
Legătura dintre microbiomul intestinal și anumite condiții medicale, cum ar fi depresia sau boala Parkinson, a fost deja stabilită în cazul oamenilor, însă procesele de bază rămân încă neclare.
Nu se știe suficient de mult despre aceste mecanisme
pentru a înțelege pe deplin cum microbiomul nostru intestinal ne influențează starea de sănătate. Cercetările în acest domeniu sunt în desfășurare pentru elucidarea acestor mecanisme.
Experții afirmă că aceleași categorii de mecanisme biologice ar putea fi prezente și la mamiferele superioare, inclusiv la specia umană. Ipoteza cercetătorilor lasă loc de interpretări privind funcționarea organismelor complexe.
În perspectivă, asemenea investigații ar putea conduce la crearea unor terapii care modifică microbiomul în scopul optimizării activității cerebrale, a controlului poftei de mâncare și a prevenirii unor afecțiuni neurologice. Reglarea funcțiilor corpului prin intervenții asupra microbiomului ar putea fi o soluție viitoare pentru tratarea unor astfel de condiții.
COMENTARII / 0