Premiul Nobel 2026: Deisseroth, Hegemann și Nagel în optogenetică

Adunarea Nobel de la Institutul Karolinska a decis să acorde Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2026 lui Karl Deisseroth, Peter Hegemann și Georg Nagel „pentru descoperirile lor privind canalele ionice activate de lumină și optogenetica”, anunță Nobelprize.org.

Karl Deisseroth, originar din anul 1971, activează ca cercetător și medic la Centrul Medical al Universităţii Stanford din Statele Unite, unde de asemenea deține funcția de profesor.

Peter Hegemann, născut în 1954, activează ca specialist în neuroștiințe și deține poziția de profesor de biofizică experimentală la Departamentul de Biologie din cadrul Facultății de Științe ale Vieții, Universitatea Humboldt din Berlin, Germania.

Citește șiPremiul Nobel 2026 pentru Medicină pornește: descoperiri premiabile

Georg Nagel, născut în 1953, este biofizician şi profesor la Catedra de Neurofiziologie a Universităţii din Würzburg, Germania.

Optogenetica reprezintă o tehnică ce permite

„demonstrarea modului în care celulele nervoase modelează amintirile, sentimentele şi comportamentele în creierul viu”

, iar cei trei laureaţi

„au pus bazele unei noi ere în neuroştiinţe”

, conform anunțului.

„Modul în care creierul controlează sentimentele, comportamentele şi funcţiile corporale a reprezentat mult timp un mister. În secolul XX, cercetătorii au început să studieze care zone ale creierului influenţează anumite funcţii, dar metodele utilizate nu le-au permis să demonstreze relaţii de cauzalitate. Imaginea pe care au creat-o despre creier era ca o schiţă de hartă, plină de semne de întrebare şi necunoscute. Acum, toate acestea se schimbă”, se arată în comunicatul care însoţeşte anunţul.

Per Svenningsson, președintele Comitetului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, a subliniat că tehnologia optogenetică deschide posibilități de cartografiere cerebrală în moduri care anterior erau doar în domeniul viselor.

„Optogenetica oferă oportunităţi de cartografiere a creierului într-un mod la care odinioară nu puteam decât să visăm”

Totul a început de la „curiozitatea lui Peter Hegemann”, potrivit comunicatului. El s-a întrebat cum reuşeşte Chlamydomonas, o algă unicelulară, să înoate spre o sursă de lumină. La începutul anilor 2000, el şi Georg Nagel au descoperit canalrodopsina, o proteină din alge cu proprietăţi unice, prezentă la suprafaţa celulei. Când este iluminată de lumină albastră, se deschide un canal prin proteină. Ionii încărcaţi pătrund apoi în celulă, generând un impuls electric. Ei au constatat că, indiferent în ce celulă introduceau proteina, acele celule deveneau sensibile la lumină.

Karl Deisseroth a introdus gena canal-rodopsinei în neuronii șobolanilor, iar expunerea acestora la lumină albastră a generat un semnal nervos. În 2005, această descoperire revoluționară a fost publicată. Doi ani mai târziu, el a reușit să adapteze acest comutator luminos pentru a funcționa în creierul șoarecilor vii. Metoda de a controla impulsurile nervoase prin lumină este acum numită optogenetică.

Știrea inițială

„Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină din 2026 este acordat pentru optogenetică – o metodă care permite demonstrarea modului în care celulele nervoase modelează amintirile, sentimentele și comportamentele în creierul viu. Peter Hegemann și Georg Nagel au descoperit o proteină remarcabilă, canalrodopsina, într-o algă unicelulară. Karl Deisseroth a transformat proteina într-un comutator controlat de lumină pentru celulele nervoase. Laureații au pus bazele unei noi ere în neuroștiințe”, scrie în anunțul oficial de acordare a premiului Nobel.

optogeneticii permite oamenilor de știință să explice rețelele neuronale ce controlează anumite amintiri, emoții și acțiuni asociate cu afecțiuni neurologice și psihiatrice. În practica medicală, cercetătorii aplică tehnică cu scopul de a restabili funcția vizuală la pacienții cu deficit de vedere.

Optogenetica a schimbat fundamental înțelegerea noastră asupra creierului. Fiecare zi aduce noi descoperiri, contribuind la dezlegarea unuia dintre marile mistere ale umanității: modul în care funcționează incredibilul nostru creier”, mai scrie în comunicatul Comitetului Nobel.

Date istorice

De la 1901 până în 2025, Premiul Nobel în Fiziologie sau Medicină a fost acordat de 116 ori, adunând un total de 232 de laureați.

Mary E. Brunkow, Fred Ramsdell și Shimon Sakaguchi au primit premia anul precedent

„pentru descoperirile lor privind toleranţa imunitară periferică”

.

Alfred Nobel a manifestat un interes activ în domeniul cercetărilor medicale. Prin intermediul Institutului Karolinska, el a stabilit legătura cu fiziologul suedez Jöns Johansson în jurul anului 1890. Johansson a petrecut o perioadă scurtă în laboratorul lui Nobel din Sevran, Franţa, în același an. În testamentul său, Nobel a enumerat Fiziologia sau Medicina ca fiind al treilea domeniu premiat.

Trei inovații au transformat complet medicina

Helicobacter pylori – În 2005, Barry Marshall şi Robin Warren au fost premiaţi pentru că au colaborat pentru a descoperi că ulcerul gastric este o boală infecţioasă cauzată de o bacterie numită Helicobacter pylori.

HIV – În 2008, Françoise Barré-Sinoussi şi Luc Montagnier au fost recompensaţi pentru că au descoperit virusul imunodeficienţei umane (HIV) la pacienţii cu ganglioni limfatici umflaţi, îmbunătăţind radical metodele de tratament pentru persoanele cu SIDA.

Vaccinuri pe bază de ARNm – În anul 2023, Katalin Karikó și Drew Weissman au primit Premiul Nobel pentru că au conceput vaccinuri pe bază de ARNm împotriva COVID‑19, accelerând

Premiul Nobel în domeniul Fiziologiei sau Medicinii este conferit de Adunarea Nobel la Karolinska Institutet, situat în Stockholm, Suedia.

Până în acest moment, 14 femei au obținut premiul în domeniul Medicinii.

31 de ani a marcat vârsta la care a devenit cel mai tânăr laureat al Premiului Nobel în medicină, Frederick G. Banting, care a obținut distincția în 1923 pentru descoperirea insulinei.

87 de ani marcau vârsta lui Peyton Rous, care se numără ca cel mai în vârstă laureat din istorie, fiind premiat în 1966 pentru descoperirea virusurilor capabile să provoace tumori.

Sune Bergström și Svante Pääbo, un duo tată‑fiu, au fost recompensați cu câte un premiu în domeniul medicinei. Svante Pääbo a primit distincția la 40 de ani după premiul tatălui său.

Sezonul Premiilor Nobel își continuă desfășurarea marți, când se va acorda Premiul Nobel de Fizică, și miercuri, când se va desemna câștigătorul de Premiul Nobel de Chimie. Anunțul pentru Premiul Nobel de Literatură este programat joi, iar premiul de Pace va fi dezvăluit vineri. În data de luni, 12 octombrie, vor fi prezentate numele laureatilor pentru Premiul Nobel de Economie.