Războiul cu Iranul se extinde: Trump, acuzat că pregătește o intervenție terestră

Marți, publicația Politico a raportat că sprijinitorii lui Donald Trump, care inițial au fost de acord cu angajamentul său de a preveni noi conflicte în Orientul Mijlociu, încep să se îngrijoreze că atacurile Iranului asupra rutelor maritime comerciale ar putea împinge SUA către o escaladare a tensiunilor – și posibil chiar către o intervenție militară terestră.

La data de 28 februarie, odată cu începerea lansării rachetelor Tomahawk de către forțele militare americane împotriva Iranului, numeroși susținători ai liderului de la Casa Albă se așteptau la o intervenție rapidă și țintită, asemănătoare cu operațiunea din anul precedent, care viza facilitățile nucleare iraniene, sau cu îndepărtarea Nicolas Maduro de la președinția Venezuelei, în urma raidului îndrăzneț din ianuarie.

În ciuda îngrijorărilor, anumite persoane au găsit oarecare liniște în faptul că scopurile explicite ale lui Trump îi permit să considere îndeplinită o victorie atunci când el însuși consideră că momentul este oportun.

Citește șiCel mai bun top 10 țări în matematică: Asia domină clasamentul

La mai mult de două săptămâni de la debutul operațiunilor militare, anumiți aliați sunt de părere că președintele american a pierdut controlul asupra desfășurării și finalului conflictului.

Se preconizează că Iranul va continua să atace petrolul care traversează Strâmtoarea Ormuz, destabilizând astfel piețele energetice mondiale și accentuând riscul unei crize financiare globale. În acest context, se consideră că președintele Trump se confruntă cu o situație în care singura opțiune viabilă pentru a demonstra o victorie credibilă este să escaladeze conflictul, inclusiv prin dislocarea de trupe americane pe teren.

În prezent, ei sunt cei care controlează situația. Acest lucru a ridicat îngrijorări tot mai mari cu privire la posibilitatea ca Trump să escaladeze conflictul cu Iranul. O posibilă intervenție terestră a devenit un scenariu din ce în ce mai probabil.

„Acum ei dețin controlul”

O persoană cu acces la informații din cadrul Casei Albe, care a primit garanții de protecție a anonimatului pentru a discuta liber despre conflict, a declarat următoarele:

„Este clar că tocmai am dat o lecție (Iranului) pe teren, dar, într-o mare măsură, ei (iranienii, n.r.) dețin acum cărțile”

.
Această declarație subliniază schimbarea dinamicii în conflictul cu Iranul.

Deciziile lor vor stabili durata implicării noastre și, mai mult decât atât, vor determina dacă vom fi nevoiți să desfășurăm trupe suplimentare pe teren. Oricine este conștient că nu există soluții alternative viabile pentru a evita această situație, în cazul în care dorim să păstrăm prestigiul intact, a mai spus aceeași sursă.

Sei aliați Trump se tem că pentru a garanta navigația liberă a petrolului prin Strâmtoarea Ormuz, ar putea fi nevoie de consolidarea securității unor sectoare de coastă iraniană, ceea ce implică aproape inevitabil desfășurarea de forțe militare americane pe pământ iranian.

Un al doilea individ cu cunoștințe despre operațiunile Statelor Unite în Iran a declarat că situația a evoluat. Fostele opțiuni de evacuare nu mai sunt viabile, din cauza modului în care Iranul a decis să riposteze într-un mod imprevizibil.

Anxietatea crește în rândul susținătorilor președintelui american, care sunt îngrijorați că acesta îi va conduce țara într-un conflict prelungit în Orientul Mijlociu, tocmai tipul de situație împotriva căreia el însuși s-a pronunțat anterior.

În contextul în care Republica Islamică Iran posedă capacitatea de a destabiliza livrările mondiale de petrol și de a ridica costurile carburanților pentru consumatori, o serie de membri ai Partidului Republican exprimă îngrijorarea că un conflict armat ar putea transforma, într-un viitor apropiat, o povară politică suplimentară pentru administrația Casa Albă. Această situație are loc pe fondul nemulțumirii deja existente în rândul alegătorilor cu privire la creșterea costului vieții, care urmează să fie reflectată în rezultatele alegerilor legislative intermediare.

La izbucnirea conflictului, cotațiile petrolului au înregistrat o creștere abruptă, trecând de la sub 70 dolari pe baril la în jur de 100 dolari pe baril. În același timp, costul mediu național al benzinei a ajuns la 3,70 dolari, reprezentând o creștere de aproximativ 25% față de luna trecută, după cum relatează AAA.

Potrivit unei persoane cu cunoștințe despre situație, ziua de ieri a reprezentat o scurtă perioadă de respiro pentru administrația prezidențială. Această sursă a avertizat că oficialii ar trebui să se pregătească pentru o escaladare a crizei, declarând că „perspectiva unei situații și mai complicate îi îngrijorează pe oficiali”.

Administrația prezidențială menționează planuri detaliate în context, însă detalii suplimentare nu sunt oferite.

Potrivit unor surse din administrația prezidențială, eforturile de război sunt în desfășurare și au înregistrat progrese considerabile, fiind descrise drept un „succes remarcabil”. Statisticile prezentate indică o scădere semnificativă a atacurilor cu rachete balistice iraniene, și anume cu 90%**, precum și o reducere cu **95% a atacurilor efectuate cu drone. Operațiunile militare sunt planificate să se continue până la atingerea obiectivelor stabilite de către președintele **Trump**.

În urma unei pregătiri amănunțite, administrația a fost și rămâne pregătită să răspundă oricărei măsuri luate de regimul terorist iranian, potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly.

„Datorită unui proces de planificare detaliat, întreaga administrație este și a fost pregătită pentru orice acțiune potențială întreprinsă de regimul terorist iranian”

a afirmat ea.

Potrivit acesteia, Președintele Trump era conștient de faptul că Iranul va încerca să restricționeze libertatea de navigație și fluxul neobstrucționat de energie, drept urmare a implementat deja măsuri menite să distrugă 30 de nave echipate pentru minare.

În plus, președintele a menționat că eventuale perturbări ale furnizării energetice sunt de scurtă durată și vor avea drept rezultat avantaje considerabile pentru țara noastră și pentru economia mondială în perspectivă lungă, a adăugat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Temerile aliaților lui Trump au crescut și mai mult odată cu desfășurarea de către SUA a unor forțe suplimentare în regiune, printre care și nava de asalt amfibie USS Tripoli, care are la bord Unitatea Expediționară a Marinei nr. 31. Această mișcare strategică permite ca aproximativ 2.000 de pușcași marini și mijloacele lor aeriene să fie poziționați la o distanță de intervenție suficient de mică față de zonele de conflict. Ca urmare, forțele americane vor dobândi capacitatea de a prelua controlul asupra porturilor, de a asigura protecția rutelor maritime și de a iniția operțiuni terestre de anvergură limitată.

Recent, Trump a adoptat o poziție oscilantă în ceea ce privește evoluția conflictului, mai întâi sugerând posibilitatea unei încheieri rapide a luptelor, pentru ca apoi să declare că SUA sunt gata să ridice nivelul conflictului în cazul în care Iranul persistă în atacarea navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz.

Luni, prețurile petrolului au înregistrat o scădere sub 95 de dolari pe baril, ca urmare a declarațiilor lui Trump, care a menționat că în curând va dezvălui lista țărilor care au consimțit să contribuie la protecția strâmtorii.

Administrația Prezidențială este sfătuită să procedeze cu precauție înainte de a iniția o intervenție militară terestră. Analiștii avertizează că un astfel de scenariu ar putea avea consecințe imprevizibile.

„Acum ei dețin controlul”

a declarat o sursă, sugerând că Iranul ar putea răspunde în forță unei astfel de mișcări.

Anumiți susținători vocali ai lui Trump din cadrul curentului „America First” avertizează Casa Albă împotriva unei implicări pripite într-un conflict terestru, susținând că Statele Unite dispun de numeroase mijloace pentru a exercita presiuni asupra Iranului fără a desfășura trupe terestre. Cu toate acestea, ei admit că opțiunile președintelui se reduc pe măsură ce SUA continuă să escaladeze situația.

Strategia adoptată până în prezent se bazează pe efectuarea unor atacuri aeriene și cu rachete împotriva infrastructurii militare și a conducătorilor iranieni, cu scopul de a diminua capacitatea de răspuns a Teheranului, evitând astfel desfășurarea unui număr semnificativ de trupe americane.

În cadrul emisiunii televizate prezentate de fostul consilier principal al Casei Albe, Steve Bannon, luni dimineață, Jack Posobiec, un susținător al președintelui Trump, a discutat despre potențiale strategii alternative pentru SUA, care nu implică desfășurarea de trupe terestre, pentru a exercita o presiune suplimentară asupra Iranului. Printre aceste strategii se numără interceptarea navelor petroliere, efectuarea de operațiuni cibernetice, țintirea activelor financiare iraniene și consolidarea capacităților navale ale națiunilor aliate, inclusiv cea a Israelului.

Potrivit lui Posobiec, această situație conduce la o creștere a nivelului de escaladare, însă nu implică în mod obligatoriu desfășurarea de trupe terestre. El a menționat că:

„Acest lucru crește, de asemenea, nivelul de escaladare, dar nu necesită neapărat trupe terestre”

Se exprimă temeri tot mai mari legate de posibilitatea ca președintele să decidă intervenția terestră, avertizează Posobiec, care a adăugat:

„Există oameni care se agită profund și serios… pentru ca președintele să trimită trupe terestre, deoarece își dau seama că, odată ce a făcut acest lucru, misiunea se va extinde atât de mult încât ar putea exploda într-un război pe scară largă, iar ei își doresc profund acest lucru”

.

La Teheran, se elaborează noi planuri în urma evenimentelor recente. Deciziile viitoare ale administrației Trump sunt așteptate cu interes și îngrijorare de către iranieni.

„Acum ei dețin controlul”

, a declarat o sursă. Temeri tot mai mari există că Trump va escalada conflictul cu Iranul printr-o intervenție terestră.

În inima planului iranian se află Strâmtoarea Ormuz, acea rută maritimă îngustă care asigură transportul a aproximativ o cincime din livrările globale de petrol.

În urma loviturilor puternice aplicate forțelor convenționale ale sale, Teheranul a adoptat o strategie de care experții militari erau îngrijorați de mult timp, și anume să pună în pericol transportul comercial printr-unul dintre cele mai vitale puncte de strangulare energetică la nivel global.

Se vehiculează că Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, împreună cu numeroși comandanți de rang înalt și membri ai familiei sale, a fost ținta loviturilor inițiale ale SUA, soldate cu zeci de decese. Unii susținători ai lui Trump consideră că aceste acțiuni militare ar putea complica răsturnarea regimului iranian.

Se înregistrează o creștere a îngrijorărilor legate de o posibilă radicalizare și mai accentuată a Iranului în urma anumitor evoluții.

O a treia persoană cu legături strânse cu Casa Albă a afirmat:

„Ai ucis un om, următorul la rând este și mai radical. I-ai ucis tatăl și soția”

,
făcând referire la Mojtaba Khamenei, noul lider suprem al Iranului și fiul liderului defunct.
Această persoană a ridicat o întrebare:
„Crezi că va fi mai – sau mai puțin – rezonabil?”.

Conform sursei, desfășurarea de forțe terestre nu constituie o abordare caracteristică lui Trump – și a arătat scepticism cu privire la posibilitatea ca o astfel de decizie să-i ridice indicele de popularitate, care a atins un nivel minim similar celui înregistrat de fostul președinte Richard Nixon pe timpul scandalului Watergate.

La un nivel de 40%, indicele de popularitate al lui Trump înregistrează o scădere considerabilă față de perioada de început a mandatului său, când această valoare depășea 50%; spre comparație, procentul de aprobare pentru Nixon, la momentul demisiei sale, era de aproximativ 25%.

Conform sursei, Trump este familiarizat cu situația, fiind de părere că evoluția politică a evenimentelor este previzibilă, în urma experienței sale anterioare.

„Trump a mai văzut povestea asta”

, a afirmat persoana, adăugând că Trump „cred că știe cum se va desfășura din punct de vedere politic”.

Se vehiculează posibilitatea unei prezențe militare americane terestre în Iran, ceea ce a stârnit diverse opinii în rândul populației americane.

La mijlocul lunii iunie 2025, JD Vance, care ocupă funcția de vicepreședinte, a făcut o declarație în care a menționat că nu este în interesul părții americane un conflict care să se prelungească în timp. Această declarație a fost făcută la câteva ore după ce Statele Unite au efectuat atacuri aeriene împotriva unor instalații nucleare aflate pe teritoriul Iranului. În continuare, el a afirmat textual:

„Nu ne interesează să trimitem trupe terestre”

și a reiterat:

„Nu ne interesează un conflict de lungă durată”

.

La mai mult de două săptămâni de la începutul unui conflict mai larg cu Iranul, administrația republicană a adoptat o poziție diferită astăzi, respingând în mod explicit să considere imposibilă o anumită opțiune, potrivit CNN.

Acum, Donald Trump pare să ia în considerare posibilitatea unei intervenții militare terestre, o perspectivă care odinioară era considerată puțin probabilă, dar care a devenit din ce în ce mai fezabilă din punct de vedere strategic.

În cazul în care Trump ar decide să escaladeze situația, acest lucru ar reprezenta atât o schimbare neașteptată de direcție în război, cât și o asumare a unui risc politic imens considerabil.

Rezultatele sondajelor efectuate după recentele atacuri împotriva Iranului, care au avut loc luna trecută, indică o opoziție puternică în rândul populației americane față de posibilitatea unei intervenții terestre – o perspectivă care pare să aibă un grad ridicat de dificultate în a obține sprijin chiar și din partea susținătorilor Partidului Republican.

Observatorii americani remarcă faptul că, Trump își asumă un risc considerabil chiar și în rândul propriilor susținători fideli, aceștia din urmă fiind posibil să accepte doar parțial o astfel de perspectivă, potrivit istoriei recente. În ciuda acestui context, se pare că președintele Trump decide să procedeze cu prudență, relatează un post american de televiziune.

Se înmulțesc indiciile care sugerează posibilitatea ca o unitate militară americană de dimensiuni reduse să fie staționată în Iran, obiectivele putând include confiscarea arsenalului nuclear al Iranului sau controlul strategic al unor locații cheie. Printre acestea se numără Insula Kharg, care a fost recent vizată de atacuri și are o importanță deosebită, precum și ocuparea spațiului din jurul Strâmtorii Ormuz pentru a permite reluarea transportului de petrol.

În plus, confiscarea rezervei de uraniu puternic îmbogățit, presupusă a fi amplasată în subteran la o adâncime considerabilă, ar impune o prezență militară substanțială, care depășește cu mult efectivele operațiunilor speciale.

În ultimele zile, Trump a manifestat iritare față de întrebările despre această posibilitate, însă a subliniat că aceasta rămâne o opțiune pe care o are în vedere. Față de acum nouă luni, când a caracterizat situația pentru New York Post ca fiind de genul „probabil nu sunt necesare” sau „dacă se face simțită nevoia lor”, poziția sa a suferit o schimbare.

Este evident că americanii au o anumită speranță că nu va fi nevoie de intervenție militară terestră.

La puțin timp după declanșarea conflictului, un studiu de opinie realizat de CNN a relevat că majoritatea covârșitoare a americanilor, 60%, erau împotriva desfășurării de trupe terestre, în timp ce doar 12% erau în favoarea acestei măsuri, rezultând o proporție de 5 la 1.

Un sondaj realizat ulterior de Universitatea Quinnipiac a arătat că, în rândul alegătorilor înregistrați, raportul celor care se pronunță împotriva unei intervenții terestre în Iran este de aproape 4 la 1, cu 74% dintre respondenți exprimându-se împotriva unei astfel de acțiuni și 20% în favoarea ei.

Rezultatele a două sondaje au arătat că, în ciuda revenirii la opiniile mai agresive ale primelor două decade ale secolului, republicanii se opun în continuare unei anumite idei, cu o diferență semnificativă de opinii, și anume de două cifre.

Conform rezultatelor unui sondaj realizat de CNN, 27% dintre susținătorii republicani sunt de părere că trupele ar trebui să fie desfășurate la sol, în timp ce un sondaj Quinnipiac a arătat că numai 37% dintre alegătorii înregistrați ai Partidului Republican împărtășesc această opinie în rândul celor care au participat la sondaj.

Este evident că adeziunea Partidului Republican față de conflictul declanșat de Trump împotriva Iranului este una extinsă, însă nu neapărat profundă.

Potrivit unui sondaj realizat de CNN, sprijinul pentru atacurile inițiale a fost exprimat de 77% dintre persoanele care se identifică drept republicani, însă numai 37% dintre aceștia au declarat că sunt „foarte” în favoarea lor.

În mod evident, o parte din reprezentanții republicani ai Congresului Trump sunt atenționați în legătură cu posibilitatea de a desfășura operațiuni militare terestre.

Declarațiile senatorului Rick Scott din Florida au sublinat că președintele nu are intenția de a desfășura trupe terestre. Similar, Tim Burchett, reprezentant al Tennessee în Camera Reprezentanților, a afirmat că Trump era conștient de lipsa de interes pentru o astfel de abordare. Între timp, Nancy Mace din Carolina de Sud și senatorul Josh Hawley din Missouri, au recomandat lui Trump să considere o strategie alternativă.

La 8 martie, senatorul John Kennedy din Louisiana a exprimat o opinie deosebit de sinceră în cadrul unei declarații pentru Fox News, afirmând

„dacă trimite trupe, zgomotul pe care îl veți auzi va fi al meu, căzând cu fața în jos, pentru că am leșinat”

.

Probabil că aceste temeri ale republicanilor privind repercusiunile pe termen lung ale unei asemenea decizii sunt la fel de mari cât îngrijorarea lor față de răspunsul inițial al opiniei publice americane. Numărul potențial de victime în rândul militarilor americani ar putea crește considerabil odată cu desfășurarea trupelor pe teren.

Criza din Strâmtoarea Ormuz dă semne de relaxare.
Încetarea blocadei este anunțată de administrația de la Casa Albă, care confirmă reluarea liberă a traficului de petrol.

Primul semnal privind deblocarea Strâmtorii Ormuz. Petrolierele „driblează” încet

, a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe.

Președintele Donald Trump a lansat noi acuzații la adresa Alianței Nord-Atlantice, afirmând că statele membre NATO nu oferă suficient sprijin în conflictul cu Iranul.

„Nu mai avem nevoie de ajutorul țărilor NATO”

a declarat el.

Un economist distins, care a primit premiul Nobel, a lansat o avertizare cu privire la consecințele financiare ale unui posibil conflict armat în Iran. Laureatul Nobel a ridicat întrebarea: cine este, în realitate, beneficiarul principal al acestui conflict prelungit?