România este obligată să monitorizeze în jur de 30.000 km² din Marea Neagră, până la 160 km de coastă, dar Forțele Navale nu dispun de mijloace pentru a menține o flotă permanentă în larg. Viceamiralul Mihai Panait, conducătorul Forțelor Navale Române, afirmă că volumul de motorină utilizat de nave este determinat și alocat în buget cu un an înainte, conform unei investigații publicate de „România, te iubesc!” și difuzată de ProTV.
Pe măsură ce numărul de incidente crește, problema dobândește o importanță tot mai mare. În primele opt luni ale anului, s-au raportat peste 31 de drone și mine maritime în regiunea sub supravegherea autorităților române.
Condiția este complexă în special în apropierea Mării Negre, unde găzduiesc platformele și sondele petrolifere și gazoducuri. În primele opt luni ale anului, doar în zona Neptun Deep au fost detectate 12 drone. Instalațiile se situează la circa 160 kilometri de litoral, iar pentru o navă a Marinei sau a Gărzii de Coastă este necesar un timp de peste patru ore pentru a ajunge în acea zonă.
Citește șiMEDIAFAX 35. 2014 – Puterea mediului online: Klaus Iohannis câștigă alegerile prezidențiale. Simona Halep atinge o nouă performanță
În data de 20 august, o dronă s-a îndreptat la doar 500 de metri de platforma Neptun Alpha. Având în vedere că navele ar fi ajuns mult mai lent, forțele armate au lansat avioane F‑16. Un pilot a utilizat tunul de bord pentru a lovi drona, dar aceasta nu s-a scufundat. Mai târziu, drona a fost neutralizată de scafandrii militari prezenți în zonă. În urma incidentelor din ultimele luni, atât Forțele Navale, cât și Garda de Coastă au intensificat patrulele în vecinătatea platformelor.
Viceamiralul Mihai Panait subliniază că menținerea unei prezențe navale constante implică cheltuieli pe care bugetul curent nu le poate susține.
„Nu ne putem permite să ținem o navă în permanență în larg. Fiecare oră, pentru fiecare militar, are un cost”, a declarat șeful Forțelor Navale pentru Știrile ProTV.
Fiecare oră de activitate a militarilor și fiecare deplasare a unei nave presupun costuri stabilite în avans. Panait explică faptul că „fiecare litru de motorină” este calculat și bugetat cu aproximativ un an înainte. Pentru patrulare permanentă ar fi nevoie, astfel, de bani suplimentari, dar și de suficiente nave capabile să desfășoare operațiuni de securitate maritimă.
Starea Gărzii de Coastă nu poate fi descrisă ca fiind simplă. Conform informațiilor furnizate de Știrile ProTV, timpul de operare pe apă al vaselor din cadrul instituției a diminuat în mod constant în ultimii ani. În anul 2022, navele Gărzii de Coastă au înscris în jur de 9.800 de ore de activitate pe mare. În 2025, această cifră a scăzut la aproximativ 6.200 de ore, reprezentând o diminuare de aproape 40%.
Forțele Navale și Garda de Coastă trebuie să monitorizeze o arie de aproximativ 30.000 km²
Pe 5 iunie 2026, o dronă maritimă a intrat în Portul Constanța fără să fie detectată și a explodat în Dana 78, în apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, ARSVOM. Atunci, drona a pătruns în port printre cele două diguri și a parcurs aproximativ cinci kilometri înainte de explozie.
Pe traseu, a trecut prin zone în care culoarul de navigație se îngustează până la aproximativ 250 de metri și în apropierea mai multor faruri maritime. Unele dintre acestea au camere de supraveghere, iar obiectivele aparțin Direcției Hidrografice Maritime. Patru luni după explozie, clădirile ARSVOM erau încă grav avariate, iar angajații continuau să lucreze în spațiile afectate.
În primele opt luni ale anului, s-au înregistrat peste 31 de drone și mine maritime, care s-au manifestat și în apropi
În ziua precedentă unui interviu difuzat de ProTV cu conducătorul Gărzii de Coastă, s-a raportat o detonare în vecinătatea platformei de foraj Transocean Barents, situată la 160 km de coastă. Originea detonării rămâne necunoscută.
Forțele Navale au primit în vara acestui an corveta „August Roman”, cumpărată din Turcia pentru 223 de milioane de euro. Este cea mai modernă navă militară de mari dimensiuni achiziționată de România în ultimii 30 de ani. Nava are un echipaj de 85 de marinari și a venit echipată cu un tun și două mitraliere. Armata intenționează să investească încă aproximativ 46 de milioane de euro pentru montarea unor rachete antiaeriene și antinavă și a altor sisteme de armament. Corveta dispune de senzori și sisteme moderne care permit detectarea mai rapidă a dronelor, minelor și a altor obiecte de mici dimensiuni.
În afara acestei nave și a celor două vânătoare de mine cumpărate la mâna a doua din Marea Britanie, celelalte nave ale Forțelor Navale se află la limita superioară a duratei de exploatare, potrivit sursei citate.
Prin programul SAFE, România intenționează să cumpere de la compania germană Rheinmetall încă patru nave, pentru aproximativ 980 de milioane de euro. Știrile ProTV precizează că producătorul a fost întrebat când vor fi livrate navele, însă nu a oferit un răspuns. Autoritățile discută în același timp despre responsabilitatea companiilor care operează infrastructură critică în Marea Neagră.
Investigația evidențiază cât de dispersată este atribuirea responsabilităților în cazul unui eveniment maritim. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, afirmă că operatorii trebuie să instaleze senzori capabili să detecteze pericolul cât mai devreme.
„Așteptarea ca România să funcționeze după o normalitate e o așteptare sănătoasă, dar nu este raportată la realitate”
Miruță a confirmat acest lucru în cadrul sursa citată.
Șeful Forțelor Navale a declarat că operatorii platformelor trebuie să aloce fonduri pentru instalarea de camere de monitorizare și pentru implementarea unor sisteme de apărare împotriva minelor și a dronelor, în condițiile în care Armata și Poliția nu pot menține nave permanent pe întregul teritoriu ce trebuie monitorizat.
„Este responsabilitatea OMV să-și monteze camerele de supraveghere pe aceste platforme, pentru a descoperi din timp aceste drone. Să-și monteze sisteme de protecție pe picioarele platformelor, astfel încât să nu fie lovite de mine marine. Și, mergând mai departe, protecția pe drone aeriene și maritime”, a mai spus Viceamiral Mihai Panait, șeful Forțelor Navale Române.
Garda de Coastă, în funcție sa, dispune de atribuții restrânse și nu monitorizează toate arii în care pot apărea drone sau mine. În situații de incident, autoritățile recurg la specificarea limitelor precise ale perimetrelor de securitate sau la argumentul că anumite ținte nu se află în direct responsabilitatea lor.
„Nu am acționat. Pentru că nu au fost semnalate fapte de natură penală sau contravențională”
Alexandru Oae, șeful Gărzii de Coastă, a declarat în cadrul emisiunii „România, te iubesc!”
Concluzia este că responsabilitatea se împarte de la o instituție la alta, fiind repartizată între Armată, Garda de Coastă, operatorii platformelor și alte entități care monitorizează infrastructura din Marea Neagră. În timp ce fiecare organizație precizează zona de competență, incidentele persistă în vecinătatea porturilor, platformelor și rutelor maritime strategice ale României.
COMENTARII / 0