Oana Țoiu a declarat luni că Bucureștiul își propune să intărească reacția NATO și UE la amenințările hibride, inclusiv la atacurile cibernetice asupra infrastructurii critice.
România, Turcia și Bulgaria își extind parteneriatul pentru a consolida securitatea Mării Negre.
Oana Țoiu a subliniat că România, Bulgaria și Turcia desfășoară deja misiuni de deminare în Marea Neagră, în cadrul unei colaborări NATO.
Citește șiVești surprinzătoare pentru biodiversitatea globală. Omenirea este mai aproape de un obiectiv major
„Din perspectiva României, esențială este complementaritatea cu NATO.
NATO reprezintă bastionul central de apărare pe care ne bazăm. Este esențial să se realizeze un efort coordonat în cadrul Uniunii Europene, pentru că, așa cum știți, nu toate statele membre ale UE fac parte și din NATO.
Aici subliniem necesitatea unei colaborări puternice cu celelalte state din Marea Neagră.
Și aici ne referim evident la Ucraina, dar și la Republica Moldova, care chiar dacă nu este direct afectată de asta, indirect evident că și situația de securitate și comerciala Republicii Moldova ține de securitatea la Marea Neagră”.
Rolul țări riverane în garantarea securității Mării Negre
Conform ministrului de Externe, colaborarea dintre cele trei state riverane membre NATO a ajuns la o fază nouă în urma summitului Alianței desfășurat în Ankara.
România, Bulgaria și Turcia au încheiat un acord extins de cooperare, care include posibilitatea de a protejarea infrastructurii critice.
„Am avut de-a lungul timpului și participarea Canadei, de exemplu, sau a Marii Britanii, cu marinarii, în special în zona de formare. Ucraina, de asemenea, are propriul efort de deminare la Marea Neagră, cu rezultate semnificative”, a spus Oana Țoiu.
Ministrul a subliniat că securitatea maritimă nu se reduce doar la protejarea rutelor de navigație, ci implică și asigurarea infrastructurii esențiale.
Constanța și Varna, la epicentrul unui hub european de securitate maritimă.
În cadrul Uniunea Europene, România și Bulgaria au încheiat negocierile privind instalarea unui hub de securitate maritimă la Constanța și Varna.
„Am finalizat negocierile cu Bulgaria și am informat instituțiile, Comisia Europeană, privind plasarea acestui hub de securitate maritimă la Constanța și la Varna”
a declarat Oana Țoiu.
Conform declarației ministerului, temele abordate în conversații au inclus și alocarea responsabilităților, cadrul de guvernanță, precum și interfața prin care hubul va interacționa cu instituțiile europene și NATO.
România consideră crucială schimbul de informații cu
„Este nevoie de o cooperare strânsă și cu celelalte state din regiune, chiar dacă NATO rămâne pilonul principal”
În declarație ulterioară, Țoiu a subliniat că România dorește ca proiectul să fie inclus în viitoarele linii de finanțare ale bugetului multianual al Uniunii Europene.
În această situație, ministrul a accentuat faptul că România consideră parteneriatul european ca fiind un adjuvant al NATO.
„NATO rămâne pilonul principal de apărare la care ne raportăm”
Oana Țoiu a spus.
Ea a menționat că este necesară o colaborare intensă și cu alte țări din zona, inclusiv Ucraina și Republica Moldova.
În ceea ce privește Republica Moldova, ministrul a precizat că securitatea și situația comercială a țării sunt indirect influențate de Marea Neagră.
România promovează un răspuns comun în fața războiului hibrid
În afara temei securității maritime, Oana Țoiu a abordat amenințările de natură hibridă, subliniind atacurile cibernetice și alte măsuri menite să vizeze statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene.
Conform declarațiilor lui Oana Țoiu, România a promovat, prin intermediul reprezentanților săi la NATO, întărirea coloanei de coordonare pentru contracararea amenințărilor hibride.
Conform declarației lui Țoiu, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat în adresa sa din New York că amenințările hibride constituie unul dintre coloanele esențiale ale pregătirii Alianței pentru apărare.
În cadrul Uniunii Europene, România caută un răspuns prin mijloace diplomatice și măsuri de sancțiuni.
Oana Țoiu a declarat că România a inițiat, pentru prima dată, propunerea de a adăuga pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene persoane recunoscute ca responsabili pentru atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice din țară.
Acest pas reprezintă o componentă a răspunsului diplomatic pe care Bucureștiul îl promovează în fața amenințărilor hibride.
Două abordări distincte în domeniul securității
Din declarațiile sale, ministerul stabilește două căi distincte pentru România.
Bucureștiul își propune să întărească securitatea fizică a Mării Negre prin deminare, protejarea infrastructurii critice și colaborarea cu Bulgaria, Turcia, Ucraina, NATO și UE.
Hubul maritim Constanța-Varna reprezintă un element al acestui efort.
În același timp, România promovează un răspuns integrat la amenințările hibride, incluzând atacuri cibernetice și alte tipuri de presiune asupra infrastructurii și instituțiilor din statele europene.
Oana Țoiu a menționat și despre conversațiile legate de un eventual mecanism european de reacție la aceste tipuri de amenințări.
Ea a menționat că eurocomisarul Andrius Kubilius a introdus de mult timp în discuțiile publice conceptul unui posibil echivalent european al Consiliului de Securitate.
COMENTARII / 0