Proiectul de ordin al Ministerului Educației privind standardele naționale de evaluare pentru ciclul primar și gimnazial a fost supus consultării publice.
Acest document inovator prezintă criterii clare la nivel național pentru evaluarea competențelor prevăzute în programele școlare, fiind o premieră în acest domeniu.
Nu sunt disponibile declarații directe din partea Ministerului Educației.
În conformitate cu informațiile disponibile, aceste noi standarde vor influența viitorul sistem de evaluare și notare a elevilor.
Citește șiCriză monarhică: japonezi cer ca Aiko să preia tronul
Evaluarea elevilor va fi mai unitară și transparentă, potrivit anunțului făcut de minister, care a propus standarde menite să îmbunătățească sistemul actual de evaluare, fără a schimba însă metoda de notare și fără a înlocui notele deja existente.
Aceste noi standarde au drept scop să facă evaluarea mai ușor de justificat.
Standardele naționale de evaluare reprezintă un cadru de referință crucial pentru sistemul educațional, permițând o evaluare unitară și echitabilă a cunoștințelor elevilor. Ministerul Educației propune aceste standarte pentru a stabili cerințe clare și specifice pentru evaluarea elevilor, asigurând astfel o evaluare obiectivă și transparentă. Aceste standarde vor servi drept bază pentru viitoarele examene, garantând o evaluare coerentă și riguroasă a performanțelor elevilor.
Nu există citate
Astfel, profesorilor li se oferă posibilitatea de a evalua cu mai multă claritate progresul elevilor lor.
Ministerul arată că evaluarea trebuie să fie centrată pe competențe, pe progresul elevului și pe feedback, nu exclusiv pe verificarea acumulării de informații.
Un cadru de evaluare națională este constituit din care definesc în mod detaliat cunoștințele și abilitățile necesare elevilor pentru a atinge competențele prevăzute în curriculum și anume trei niveluri de performanță și anume cunoștințe de bază, consolidate și avansate.
Acestea au scopul de a ajuta cadrele didactice să determine cu mai multă acuratețe nivelul de competență al fiecărui elev, prin definirea unor niveluri distincte și anume de bază, consolidat și avansat astfel profesorilor li se oferă posibilitatea de a evalua cu mai multă claritate progresul elevilor lor.
Funcția principală a standardelor prezentate de către Ministerul Educației este de a institui un cadru comun pentru evaluarea elevilor, garantând astfel că notele acordate sunt bazate pe criterii uniforme, indiferent de instituția de învățământ sau de cadrul didactic.
Acestea nu au scopul de a schimba curriculumul existent și nici nu sunt menite să înlocuiască aptitudinile pe care elevii sunt așteptați să le dezvolte.
Nu modifică programa școlară și nu înlocuiesc competențele pe care elevii trebuie să le dobândească.
Rolul lor este să servească drept punct de referință pentru evaluare, asigurând astfel că notele să fie acordate în mod echitabil.
Standardele asigură coerența dintre curriculum, predare și evaluare și creează premisele unei evaluări unitare, transparente și comparabile la nivel național.
Evaluarea curentă a elevilor nu va suferi modificări majore, notele rămânând o parte esențială a procesului de evaluare. Ministerul Educației nu are în plan să schimbe sistemul actual de notare, ci mai degrabă să-l ajusteze prin introducerea unor standarde clare care să stea la baza viitoarelor examene.
Potrivit informațiilor oferite de minister, implementarea standardelor propuse nu va aduce modificări sistemului actual de evaluare și notare a elevilor, nici nu implică abandonarea notelor.
Standardele au scopul de a crea un instrument care să asigure o evaluare mai obiectivă și mai transparentă, facilitând justificarea evaluărilor prin utilizarea unor descriptori comuni de performanță la nivel național.
Evaluarea elevilor va continua să se bazeze pe acordarea de note, însă standardele propuse urmează să devină instrumentul cheie pentru o fundamentare mai transparentă și obiectivă a acestor note. În esență, schimbarea adusă de aceste standarde presupune că profesorii vor dispora de un cadru de referință standardizat pentru a evalua nivelul de performanță al elevilor pentru fiecare competență specificată în programa școlară, ceea ce ar trebui să ducă la o reducere a disparităților în evaluarea între diferite școli și cadre didactice.
Deși standardele au fost definite, ele nu implică o legătură directă între cele trei niveluri de realizare și o notă specifică din carnetul de note. Nota finală este în continuare stabilită de profesor, pe baza descriptorilor de performanță și a procedurii de evaluare.
Viitoarea evaluare a elevilor se va axa în mai mare măsură pe competențe, abandonând focusul exclusiv pe răspunsurile corecte. Această schimbare de accent este preconizată să aibă loc în conformitate cu noile standarde propuse de Ministerul Educației.
Schimbarea de paradigmă în evaluarea elevilor este scopul modelului propus, care vizează abandonarea unei abordări normative în favoarea unei evaluări obiective, bazate pe criterii clare.
În cadrul acestui sistem inovator, performanța fiecărui elev este măsurată în raport cu standarde de performanță prestabilite, eliminând astfel comparația directă cu rezultatele colegilor săi.
Această nouă abordare criterială va permite o evaluare mai echitabilă și mai transparentă a progresului elevilor.
Accentul evaluării ar trebui să se pună pe competențe, pe evoluția individuală a elevilor și pe răspunsurile acestora, în loc de a se focaliza doar pe confirmarea cunoștințelor acumulate.
În conformitate cu această abordare, descriptorii de performanță reprezintă punctul de referință standard pentru analiza progresului școlar.
Documentul de politică educațională prezintă, în Anexa 2, anumite observații cu privire la descriptorii de performanță care stau la baza standardelor naționale de evaluare.
Descriptorii de performanță respectă un anumit rol: ei creează un cadru comun pentru evaluarea performanței elevilor, fiind compatibili cu sistemul de notare de la 1 la 10, utilizat în învățământul din România, și permit ajustarea precisă a instrumentelor de evaluare standardizate și a evaluării continue.
Potrivit documentului, acești descriptori
stabilesc un cadru unitar de interpretare a performanței elevilor, compatibil cu scala de notare 1-10 utilizată în sistemul românesc de educație și permit calibrarea fină a instrumentelor de evaluare standardizată și a evaluării curente.
Viitoarele evaluări naționale vor fi fundamentate pe standardele elaborate de Ministerul Educației. Aceste standarde reprezintă baza pe care se vor construi examenele viitoare.
Nu avem o discuție despre schimbarea formulei de examen, ci despre ceea ce se întâmplă înainte
, a precizat sursa. Schimbările propuse au scopul de a redefini procesul de evaluare și notare a elevilor.
Schimbări semnificative sunt preconizate în procesul de evaluare și notare a elevilor, potrivit proiectului propus de Ministerul Educației.
Viitoarele instrumente de evaluare vor fi dezvoltate pe baza unor standarde clare, care vor servi drept temelie pentru crearea evaluărilor naționale, a băncilor de itemi și pentru promovarea unei abordări a evaluării concentrate pe competențe.
Însă, această propunere nu aduce modificări imediate examenelor naționale și nici nu stabilește o perioadă specifică de la care acestea vor fi organizate conform noilor standarde.
Documentul nu înseamnă însă că examenele naționale se modifică imediat și nici nu stabilește o dată de la care acestea vor fi organizate după noile standarde.
În esență, aceste standarde vor constitui fundamentul pentru elaborarea viitoarelor evaluări.
Viitoarele instrumente de evaluare vor fi elaborate pe baza unui cadru de referință, care este creat prin proiect și urmează să fie implementat în etapele următoare ale reformei curriculare reformei curriculare.
Acest cadru va servi drept fundament pentru crearea unor noi instrumente de evaluare, care vor fi introduse în etapele următoare.
Nu există citate
Procesul de implementare a cadrului de referință va avea loc în următorii pași ai reformei.
Proiectul are drept scop crearea unui cadru care să stea la baza viitoarelor instrumente de evaluare.
În cadrul Curriculumului Național, cea de-a treia parte reprezintă un element esențial în procesul de evaluare a elevilor. Schimbările propuse de Ministerul Educației au scopul de a îmbunătăți sistemul de notare și evaluare a elevilor, care va fi implementat ulterior. Aceste schimbări vor fi reflectate în examenele viitoare, care se vor baza pe noile standarde educaționale stabilite de minister.
Potrivit explicațiilor oferite de Ministerul Educației, standardele naționale de evaluare urmează să fie integrate ca a treia piesă fundamentală a Curriculumului Național, alături de planurile-cadru de învățământ și programele școlare.
RECRED a fost cadrul în care aceste standarde au fost dezvoltate, fiind sincronizate cu Cadrul de Referință al Curriculumului Național actualizat, toate acestea în baza
Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023
.
Schimbări semnificative în evaluarea elevilor sunt preconizate prin noile standarde, care au drept scop să asigure coerența între curriculum, procesul de predare și evaluare. Acestea creează premisele pentru o evaluare unitară, transparentă și comparabilă la nivel național. În prezent, se promovează o abordare care înlocuiește evaluarea predominant normativă cu evaluarea criterială, axată pe competențe, progres și feedback.
Ministerul Educației a supus unui proces de consultare publică proiectul de ordin, permițând celor interesați să își exprime opiniile și să înainteze sugestii justificate Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare pe o perioadă de 10 zile calendaristice. Ulterior finalizării procesului de consultare și evaluării sugestiilor primite, este posibilă ajustare a proiectului înainte de aprobarea variantei definitive.
COMENTARII / 0