Cercetarea, intitulată „Narcissism and Selfie Addiction Among Young Mexicans: Factorial Structure and Associations”, a fost publicată în revista științifică Adolescents, pe 25 februarie 2026.
În cadrul cercetării, 264 de studenți provenind din Universitatea Autonomă din Zacatecas, Mexic, au fost implicați, având vârste între 13 și 35 de ani; media vârstelor lor a fost de aproximativ 18 ani.
În scopul de a examina comportamentul lor, oamenii de știință au aplicat instrumente psihologice ce evaluează trăsăturile narcisice și propensitatea de a realiza selfie‑uri în mod compulsiv.
Citește șiInima poate fi mai bătrână decât vârsta din buletin: Cum îți influențează vârsta biologică riscul de deces
Concluziile au evidențiat corelații semnificative între punctuațiile înalte la scara de comportament „dependență de selfie‑uri” și diverse aspecte ale narcisismului.
Pasiunea pentru a fi admirat și necesitatea de a ocupa centrul atenției
Printre trăsăturile recunoscute se însumează sentimentul de superioritate, dorința de autoritate, nevoia de admirație, exhibiționismul și tendința de a-i exploata pe ceilalți.
În esență, pentru anumite persoane, o selfie poate depăși statutul de simplă fotografie. Publicarea acestor imagini poate fi folosită ca un mijloc de a obține validare, atenție și reacții din partea celor din jur.
Like-urile și comentariile pot avea un impact considerabil asupra modului în care oamenii își evaluează propria imagine.
Cercetătorii nu afirmă că fiecare individ care își face numeroase selfie-uri prezintă o personalitate narcisică. Studiul subliniază legături dintre anumite comportamente și trăsături psihologice, fără a demonstra o cauzalitate.
Motivul pentru care rezultatele trebuie analizate cu prudență
Studiul prezintă, de asemenea, anumite limitări semnificative.
Participanții s-au adunat la o singură universitate, iar procesul de selecție nu reflectă diversitatea generală a populației. Prin urmare, concluziile obținute nu pot fi extinse fără restricții la întreaga comunitate de utilizatori de rețele sociale.
Mai mult, ideea de „dependență de selfie-uri” se află încă în stadiu de dezvoltare în literatura științifică, iar cercetătorii subliniază că este nevoie de investigații adiționale pentru a înțelege mai profund acest comportament.
O cercetare suplimentară, lansată în anul 2024 în publicația Personality and Social Psychology Bulletin, a demonstrat că legătura dintre selfie-uri și percepția de sine este mult mai complexă decât se poate crede.
Examinarea a relevat că producerea și distribuirea de selfie-urilor se corelează cu percepții mai favorabile asupra propriei imagini, în contrast cu editarea fotografiilor, care se corelează cu percepții mai nefavorabile asupra sinelui.
În concluzie, simpla acțiune de a-ți captura o imagine nu este doar un gest trivial, ci dezvăluie personalitatea cuiva. Motivația care stă la baza selfie-ului, modul în care individul își percepe propria imagine și importanța pe care o acordă reacțiilor din mediul online constituie aspecte ce merită analiză.
COMENTARII / 0