În primăvara anului acesta, Ghidurile Dietetice pentru Americani (DGA) au fost revizuite pentru intervalul 2025-2030. Deși volumul recomandat de fructe rămâne neschimbat față de ediția anterioară, a fost introdusă o recomandare mai subtilă: americanilor li se sugerează să opteze pentru fructe întregi în loc de suc de fructe, dacă este posibil.
Conform ScienceAlert, un nou studiu confirmă schimbarea recomandărilor. Într-un sondaj al obiceiurilor alimentare a 371.000 de participanți, cercetătorii conduși de o echipă din University of North Dakota au constatat că relațiile dintre consumul de fructe și bolile cardiovasculare diferă în funcție de modalitatea de consum a acestora.
Un fruct întreg consumat poate contribui la o sănătate cardiovasculară mai bună.
Cercetătorii au constatat o legătură clară între consumul crescut de fructe întregi și îmbunătățirea sănătății cardiace. În schimb, pentru sucul de fructe 100%, nu s-a găsit un model clar și constant în legătură cu aceleași afecțiuni cardiace.
„Definiția a ceea ce constituie o porție de fructe variază în întreaga lume, iar includerea sau excluderea sucului este un punct important de diferențiere între recomandările globale privind consumul de fructe”, scriu cercetătorii.
După ajustarea datelor în funcție de vârstă, venit, educație și statutul de fumător, cercetătorii au constatat că hipertensiunea arterială, colesterolul ridicat, boala coronariană și infarctul miocardic erau asociate cu un consum mai redus de fructe întregi.
În ceea ce privește sucul de fructe 100%, singurele corelații statistice semnificative au constat în legătura dintre infarctul miocardic și consumul de suc ușor mai frecvent, precum și între colesterolul ridicat și un nivel de consum de suc ceva mai scăzut.
Sucul de fructe nu pare să aducă aceleași beneficii.
Rezultatele indică faptul că consumul de fructe în întregime poate avea un anumit impact, în timp ce sucul de fructe nu pare să ofere același beneficiu. Cu toate acestea, cercetarea oferă doar o perspectivă temporară și, prin urmare, nu poate stabili o legătură cauzală directă.
Participanții la studiu, pe medie, își aduceau sucul de fructe de 0,3 ori pe zi, ceea ce înseamnă aproximativ o dată la trei zile. În același interval, consumul de fructe întregi a fost de 1,06 ori pe zi, pe medie.
Ce factori ar putea justifica această diferență?
Echipa de cercetători a formulat câteva teorii privind diferențele detectate în date, însă niciuna dintre acestea nu a fost confirmată până în prezent.
Primul aspect este că, când ingerăm fructul în întregime, păstrăm toate fibrele vegetale, care se pierd în timpul stoarcerei. Fibrele pot reduce ritmul de creștere a glicemiei și a nivelului de insulină.
A doua ipoteză se referă la substanțele vegetale numite polifenoli. Acestea diferă în fructul întreg față de sucurile de fructe, iar există tot mai multe dovezi că formele întâlnite în fructele întregi ar putea fi mai benefice pentru organism.
Sucul de fructe nu este perceput ca fiind neapărat dăunător.
Cercetătorii subliniază existența unor studii anterioare care au indicat că sucul de fructe ar putea aduce avantaje pentru sănătatea inimii, și aceste concluzii trebuie să fie luate în calcul.
Ipoteza nu constă în faptul că aceste sucuri ar fi dăunătoare, ci în posibilitatea ca, din anumite puncte de vedere, ingerarea fructului în sine să aducă beneficii mai mari.
Un pas următor ar putea fi extinderea studiului pe o durată extinsă, pentru a observa cum consumul de fructe întregi și de suc de fructe influențează sănătatea cardiovasculară în timp.
În această perioadă, sugestia nu se modifică: cantitatea de fructe ingerată trebuie să fie mai ridicată.
COMENTARII / 0