Test simplu în 30 secunde cu un scaun: îți arată starea de sănătate

test rapid, ce presupune așezarea și ridicarea de pe un scaun, și care durează doar 30 de secunde, poate să-ți ofere informații esențiale despre starea ta de sănătate.

Ridicarea de pe un scaun poate părea o sarcină mult prea banală pentru a-i acorda atenție, însă capacitatea de a o executa spune, de fapt, foarte multe despre starea ta de sănătate. Testul de așezare și ridicare, care măsoară de câte ori te poți ridica în picioare din poziția așezat în interval de 30 de secunde, este efectuat frecvent în cabinetele medicilor de familie sau în centre pentru depistarea problemelor de sănătate la persoanele în vârstă, dar poate fi realizat foarte ușor și acasă, scrie BBC.

„Este un test foarte util, deoarece ne dezvăluie multe despre cât de bine funcționează organismul unei persoane”, explică Jugdeep Dhesi, medic geriatru la Guy’s and St Thomas’ NHS Foundation Trust din Londra și profesor de medicină geriatrică la King’s College London, în Marea Britanie. „Ne oferă informații despre forță, echilibru și flexibilitate. Știm din unele studii că acest test poate ajuta la evaluarea riscului de căderi, de probleme cardiovasculare sau chiar a unui risc mai mare de deces.”

Citește șiBanca de celule stem din București unde probele recoltate la naștere devin medicamente și mamele își salvează copiii cu ele

Pentru a efectua testul în confortul propriei locuințe, îți trebuie un scaun cu spătar drept, fără brațe, și un cronometru.

Scaun este primul element necesar: așază-te pe el, împletește brațele și așază palmele pe umerii contrarii. 30 de secunde reprezintă intervalul de timp pentru test. Menține spatele drept și păstrează tălpile pe podea. Pornește cronometrarea, ridică-te, apoi reîntoarce-te pe scaun. Continuă această secvență pentru 30 de secunde, numărând fiecare ridicare completă.

Testul, în mod obișnuit destinat persoanelor în vârstă de peste 60 de ani, a fost aplicat și persoanelor mai tinere.

Organizația federală americană de sănătate, Centers for Disease Control and Prevention, a stabilit valorile medii pentru diverse grupuri de vârstă. Scorurile inferioare mediilor pot semnala un risc crescut de probleme de sănătate. De exemplu, pentru o persoană cu vârsta între 60 și 64 de ani, media este de 14 ridicări pentru bărbați și 12 pentru femei. În cazul unei persoane cu vârsta de 85–89 de ani, scorul mediu este de 8. Totuși, aceste valori medii nu țin cont de istoricul medical al individului – cum ar fi o intervenție chirurgicală recentă sau o accidentare.

Acest test se dovedește a fi de folos și pentru cei mai tineri sau pentru persoanele fără afecțiuni medicale, reprezentând un indicator de înaltă calitate al stării fizice, în special al puterii musculare și al rezistenței segmentului inferior al corpului. Cercetătorii elvețienii au solicitat participarea la test a aproape 7.000 de adulți și au comparat rezultatele obținute. Ei au constatat că scorul mediu pentru tinerii cu vârste între 20 și 24 de ani a fost de 50 de repetări pe minut la bărbați și 47 la femei. În ciuda acestor valori medii, unii dintre participanți au reușit să realizeze până la 72 de repetări într-un minut.

Cercetările evidențiază că rezultatele obținute la acest test oferă personalului medical informații detaliate privind sănătatea pacientului. În cazul în care scorul este scăzut, acesta poate semnala un pericol major de complicații postoperatorii sau în urma terapiei oncologice.

În plus, un scor scăzut ar putea indica faptul că funcționarea inimii și a plămânilor este sub optim, ceea ce amplifică pericolul de apariție a unor evenimente cardiace, precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă.

Conform CDC, o persoană care înregistrează un scor sub media grupului său de vârstă este expusă unui risc crescut de cădere.

În anul 2012, un studiu a constatat că o variantă a testului reprezintă un predictor semnificativ al mortalității pentru adulții cu vârste între 51 și 80 de ani. Persoanele cu scoruri mici au un risc de deces în următorii șase ani de cinci până la șase ori mai mare decât cei cu scoruri mari. Totuși, medicul Jugdeep Dhesi subliniază că, deși aceste teste pot indica starea de sănătate, ele nu pot prezice exact cât va trăi o persoană.

Ce strategii poți implementa pentru a-ți crește performanța?

Conform medicul, cea mai eficientă abordare constă în menținerea unei activități și mobilități ridicate. În cazul în care mobilitatea este limitată, poți începe prin exerciții efectuate pe scaun pentru a-ți consolida musculatura. Apoi, poți trece la ridicarea de pe scaun de cinci ori la fiecare oră sau două.

O mică promenadă prin încăpere și trecerea scărilor de trei la patru ori zilnic pot aduce diferența.

Dhesi sugerează, ori de câte ori este fezabil, să se înscrie la clase de activitate fizică. În plus, numeroase centre sportive pun la dispoziție programe dedicate vârstnicilor.