Un studiu recent publicat în prestigioasa revistă Cell relevă că mediul nostru de viață are un impact asupra indicatorilor biologici ai procesului de îmbătrânire, însă această influență variază semnificativ între diferite grupuri populaționale. Constatările acestui studiu subliniază complexitatea factorilor care contribuie la îmbătrânirea biologică.
Studiul, condus de Michael Snyder de la Stanford School of Medicine din Statele Unite, reprezintă cea mai extinsă cercetare moleculară comparativă efectuată vreodată pe grupuri de populații sănătoase de pe diverse continente. Au fost examinați 322 de indivizi cu origini europene, est-asiatice și sud-asiatice, unii locuind în țările lor de origine, în timp ce alții se stabiliseră de mult timp pe alte continente. Analiza a scos la iveală diferențe semnificative la nivelul a numeroși markeri sanguini, inclusiv grăsimi, hormoni, modele de expresie a genelor care asigură protecția celulară și configurația microbiomului intestinal.
Rezultatele din domeniul medical indică faptul că anumite limite de referință pentru analizele de rutină ar putea să nu reprezinte cu acuratețe diferențele biologice dintre diverse populații. Valorile considerate normale într-un anumit grup ar putea să capete o altă semnificație în cazul persoanelor cu un fundal biologic diferit sau care locuiesc într-un mediu distinct.
Citește șiTusea măgărească: recunoaște convulsivă și când e nevoie de medic
În mod similar, sfaturile nutriționale și anumite terapii considerate universale pot necesita o abordare mai individualizată. Studiul relevă că reacția corpului uman poate fi influențată de originea etnică, compoziția microbiomului, obiceiurile alimentare, expunerile la factori locali și modul de viață. Din acest motiv, experții în medicină consideră că personalizarea tratamentului ar trebui să ia în considerare această diversitate, pe lângă vârsta, sexul și diagnosticul pacientului.
Un studiu realizat pentru prima dată la scară globală a reușit să profileze în detaliu persoane din diverse regiuni ale lumii, și anume Asia, Europa și America de Nord. Această abordare inovatoare oferă posibilitatea de a examina trăsături moleculare și compoziția bacteriilor din intestin în relație cu originea etnică și locația geografică, după cum afirmă Snyder într-un comunicat emis de universitatea Stanford.
„Pentru prima dată am profilat în detaliu oameni din toată lumea, din Asia, Europa și America de Nord. Asta ne permite să vedem ce trăsături moleculare și ce bacterii din intestin se asociază cu apartenența etnică și care se asociază cu geografia”
În ce mod a luat naștere cercetarea în cauză este prezentat în detaliu în articolul respectiv. Metodologia utilizată pentru realizarea studiului a fost descrisă exhaustiv.
În perioada cuprinsă între 2016 și 2019, au fost colectate mostre în cadrul a cinci ediții consecutive ale congresului global, organizat de către Human Proteome Organization, evenimente care au avut loc în Massachusetts, Taiwan, Irlanda, Florida și California. De la fiecare persoană participantă, au fost obținute seturi complete de probe biologice, supuse apoi analizei detaliate de către numeroase laboratoare de specialitate.
Studiul a implicat o analiză amănunțită a ADN-ului complet al subiecților, precum și evaluarea activității genetice, a nivelurilor de proteine și lipide din sânge, a concentrațiilor de vitamine, minerale și hormoni, și a diversității speciilor de bacterii din intestin. Pentru fiecare participant, s-a înregistrat originea geografică a celor patru bunici, iar confirmarea genetică a fost efectuată în laborator. Eșantionul a fost constituit astfel încât să includă atât persoane care continuau să trăiască în țările lor de origine, cât și persoane care s-au mutat de mult timp pe alte continente. Această abordare a permis discriminarea între impactul factorilor genetici și cel al mediului înconjurător.
Dezechilibrul dintre vârsta pe care o avem pe acte și vârsta noastră reală din punct de vedere fizic poate fi considerabil. Vârsta biologică și cea cronologică nu sunt întotdeauna sincronizate. Cercetătorii au observat că vârsta biologică poate fi influențată de factori externi, ceea ce duce la diferențe semnificative între oameni de aceeași vârstă.
Starea fizică reală a corpului poate fi evaluată printr-o estimare numită vârsta biologică, care diferă de vârsta înregistrată în acte. Această evaluare se realizează pe baza rezultatelor unor analize medicale obișnuite, care includ determinarea nivelului de zahăr din sânge, evaluarea markerilor de inflamație, aprecierea funcționalității rinichilor și analiza formulei leucocitare. Un grup de cercetători de la Stanford a creat un algoritm numit PhenoAge, care a fost dezvoltat pe baza informațiilor colectate într-un amplu studiu epidemiologic din America și care a fost ulterior confirmat ca fiind valid pentru diverse grupuri de populație.
Atunci când vârsta noastră fizică depășește vârsta înregistrată pe acte, corpul nostru prezintă caracteristici ale unui organism mai bătrân decât cele vârste cronologice pe care le avem pe hârtie. În situația inversă însă, indicatorii biologici ai corpului nostru semnalează o îmbătrânire care se desfășoară într-un ritm mai puțin rapid. Această discrepanță dintre valorile amintite este denumită în jargonul specialiștilor drept delta vârstă.
Se remarcă o tendință distinctă în rândul participanților de sex masculin originari din Asia de Est care au luat parte la cercetare: cei care au continuat să trăiască în Asia au prezentat o vârstă biologică considerabil mai mică în comparație cu cei care s-au mutat în SUA și Canada. Pentru persoanele cu origini din Asia de Sud, schimbarea locului de trai în afara regiunii de origine a fost, de asemenea, corelată cu un proces de îmbătrânire accelerată. Pe de altă parte, europenii au înregistrat o vârstă biologică mai mică după ce s-au mutat în SUA și Canada, comparativ cu cei care au rămas în țările lor de origine. Aceste diferențe au persistat chiar și după ce cercetătorii au ajustat rezultatele în funcție de vârstă, sex și locul de recoltare a probelor.
Studiul a arătat că Richard Unwin, unul dintre autorii cercetării, a declarat:
„Am fost surprinși de cât de constant influențează apartenența etnică imunitatea, metabolismul și flora intestinală, chiar și atunci când oamenii se mută la mii de kilometri distanță. În același timp, este la fel de clar că locul în care trăim poate împinge aceste mecanisme în direcții diferite, în funcție de origine”
. Aceste cuvinte subliniază importanța originii în ceea ce privește modul în care mediul nostru înconjurător ne afectează imunitatea și metabolismul.
Există o conexiune între locul de reședință și procesul de îmbătrânire biologică a oamenilor. Potrivit cercetărilor recente, această legătură a fost observată în cazul populațiilor din Europa și Asia, unde ritmul de îmbătrânire pare să difere semnificativ.
Procesul prin care mediul înconjurător afectează îmbătrânirea celulară a fost elucidat de cercetători, fiind compus din trei factori cheie. Unul dintre aceștia este legat de flora intestinală, care este influențată de alimentația zilnică, calitatea apei, aerului și stilul de viață, ducând la modificări în timp ale compoziției bacteriilor intestinale. Aceste microorganisme produc substanțe chimice care pătrund în sânge, unele fiind benefice, în timp ce altele au proprietăți proinflamatorii. Alterarea echilibrului dintre diferitele specii bacteriene poate duce la schimbări în moleculele detectabile în sânge.
În plus față de primul factor, există și cel legat de grăsimile circulante, pe care cercetătorii de la Stanford i-au acordat o atenție deosebită, focusându-se asupra unei anumite categorii, și anume sfingomielinele. Acestea sunt grăsimi care participă la alcătuirea membranelor celulare și a învelișului fibrelor nervoase, însă atunci când nivelul lor devine prea ridicat, sunt asociate cu un risc sporit de apariție a bolilor cardiovasculare, rezistenței la insulină, aterosclerozei și bolilor neurodegenerative. De asemenea, cantitatea de sfingomieline din sânge poate fi influențată de bacteriile prezente în intestin.
Învelișurile cromozomilor, cunoscute sub numele de telomeri, reprezintă o a treia componentă cheie. Funcționalitatea lor este similară cu a manșetelor de protecție de la capetele șireturilor, având rolul de a proteja. Cu fiecare proces de diviziune celulară, telomerii se reduc gradual. Atunci când acești telomeri devin excesiv de scurți, celulele își pierd abilitatea de a se diviza în mod normal și intră într-o perioadă de senescență. Cercetările efectuate anterior au stabilit o conexiune între reducerea rapidă a telomerilor și un risc sporit de apariție a
.
Studiul realizat de cercetătorii de la Stanford a arătat că activitatea genelor asociate cu menținerea telomerilor prezintă variații în funcție de originea etnică și de regiunea geografică în care locuiesc indivizii. S-a observat că gena TERF2IP, care joacă un rol crucial în protejarea cromozomilor, manifestă o activitate mai ridicată în rândul est-asiaticilor care au rămas în Asia, comparativ cu cei care s-au mutat în alte părți ale globului.
Studiul a explorat ulterior legătura dintre microbiom, lipidele sanguine și genele care contribuie la apărarea telomerilor. O bacterie intestinală mai abundentă în rândul est-asiaticilor care au rămas în zona lor de origine a fost corelată cu concentrații distincte de sfingomieline în sânge. La rândul lor, aceste molecule au fost asociate cu activitatea unei anumite gene care joacă un rol în protecția telomerilor.
Schimbările în microbiomul intestinal, determinate de factori precum dieta și mediul înconjurător, pot avea un impact asupra proceselor biologice legate de îmbătrânire, prin modificarea moleculelor sanguine și a mecanismelor celulare.
Biologia inițială își păstrează anumite aspecte, în timp ce altele se modifică după o schimbare de locație. Factorii externi par să joacă un rol semnificativ în această transformare.
Se observă că, în ciuda diferențelor geografice, persoanele aparținând aceluiași grup prezintă caracteristici similare din punct de vedere genetic, metabolic și al echilibrului microbiotei intestinale.
Nicio modificare
nu a fost adusă în ceea ce privește conținutul, însă concluzia principală a cercetării subliniază că aceste asemănări se mențin la nivel genetic, metabolic și al microbiotei. a fost înlăturat și înlocuit mai jos
În cadrul cercetării s-a constatat că oamenii dintr-un anumit grup prezintă trăsături comune la nivel genetic, metabolic și în ceea ce privește microbiota intestinală, indiferent de țara lor de origine.
În regiunile sudice ale Asiei, populația prezintă un sistem de apărare imunitar mai puternic în comparație cu alte grupuri, caracterizat prin concentrații crescute de anticorpi care luptă împotriva unor virusuri comune, printre care se numără cei care cauzează rujeola și varicela, precum și anumiți adenovirusuri, ceea ce indică o expunere istorică mai accentuată la patogeni.
În rândul populației din estul Asiei s-au înregistrat concentrații crescute de acizi grași din familia Omega 3, acidul docosahexaenoic fiind unul dintre cei mai importanți, având un rol esențial în asigurarea funcționării optime a creierului și reducerea riscului de deteriorare a capacităților cognitive. În același timp, europenii se remarcau prin diversitatea florei intestinale, fiind considerați un grup distinct în comparație cu ceilalți doi.
Rezultatele au arătat că mediul în care locuiau subiecții a avut un impact asupra acestor caracteristici. O bacterie benefică legată de o greutate corporală redusă și de un metabolism echilibrat a fost găsită în cantități mai mari la asiaticii de est care au rămas în Asia comparativ cu cei care s-au mutat în țările occidentale. Un fenomen similar de scădere selectivă a anumitor bacterii favorabile a fost observat și la imigranții asiatici, așa cum a arătat un studiu publicat în revista Cell în 2018, care a demonstrat că schimbarea locului de trai în SUA duce la pierderea unei părți din diversitatea microbiană ereditară în doar câțiva ani.
Se observă variații semnificative la nivel hormonal între grupurile etnice studiate. Rezistina, un hormon asociat cu rezistența la insulină, prezintă concentrații mai mari în rândul europenilor și sud-asiaticilor comparativ cu est-asiaticilor. În contrast, concentrațiile de leptină, hormon responsabil de reglarea senzației de sațietate, sunt mai ridicate la sud-asiatici. De asemenea, GLP-1, un hormon intestinal devenit recent țintă pentru tratamente medicamentoase inovatoare împotriva obezității și diabetului, are niveluri mai scăzute la europeni în comparație cu est-asiaticilor.
Motivația pentru care sfaturile medicale identice nu au același efect asupra tuturor indivizilor este încă puțin cunoscută. Recomandările generale de sănătate ar putea fi influențate de factori specifici fiecărui individ. Cercetătorii au descoperit că vârsta biologică poate fi afectată de locul în care trăim. Acest fenomen ridică întrebări despre eficacitatea uniformă a sfaturilor medicale pentru diverse populații.
Studiile efectuate au scos la iveală 15 proteine din sânge a căror concentrație diferă semnificativ între grupurile analizate. Aceste proteine prezintă interes deosebit deoarece șase dintre ele sunt deja vizate de tratamente medicamentoase existente, care acționează asupra coagulării sângelui, sistemului imunitar sau transportului hormonal. Rezultatele sugerează că variațiile la nivel genetic individual ar putea fi responsabile pentru răspunsuri diferite la aceeași doză de medicament, ceea ce ar putea avea implicații importante pentru practica medicală.
Genele APOE prezintă variante cu frecvențe distincte în cadrul a trei grupuri populaționale. Interacțiunea dintre caracteristicile genetice și mecanismele metabolice specifice ale unor lipide esențiale pentru funcționarea creierului ar putea oferi o explicație parțială pentru diversitatea riscului de îmbolnăvire neurodegenerativă în rândul diferitelor populații, cum ar fi legătura dintre aceste elemente și dezvoltarea bolilor precum Alzheimer.
Nu există reguli universale privind alimentația, deoarece aceasta poate varia în funcție de individ. Europenii au tendința de a consuma mai multe legume proaspete, în timp ce est-asiaticii preferă legumele gătite. Un anumit tip de bacterie intestinală prezintă reacții distincte la consumul de fructe proaspete: la est-asiatici, prezența acestei bacterii crește odată cu consumul de fructe proaspete, pe când la europeni, nivelul acesteia scade.
Trebuie remarcat însă că cercetarea prezintă anumite limite. Fiind o cercetare de tip transversal, ea oferă o fotografie a situației la un anumit moment, nefurnizând informații despre evoluția în timp. Studiile longitudinale ar fi necesare pentru a confirma cu siguranță dacă schimbarea locuinței într-o țară anume are efecte asupra vitezei de îmbătrânire, acestea urmărind același grup de persoane înainte și după relocare, pe durate mai mari de timp.
Deși compoziția geografică a grupului de studiu a prezentat o mare diversitate, recrutarea sa a fost realizată în principal din rândul delegaților la o conferință științifică globală, constituind astfel un eșantion educat și cu venituri superioare mediei, care nu este reprezentativ pentru întreaga populație mondială. Însă, cercetătorii au verificat rezultatele și pe alte trei grupuri de studiu independente, iar confirmarea rezultatelor a susținut principalele descoperiri, după cum arată
nu au fost oferite declarații suplimentare
și nici
. devine
comentarii suplimentare
și nici detalii în
.
devenită
În pofida diversității geografice a eșantionului de studiu, participanții au fost recrutați în mare parte de la o convenție științifică internațională, reprezentând un grup cu nivel educațional ridicat și cu venituri peste medie, care nu constituie o reflectare fidelă a populației globale. Cercetătorii au validat rezultatele inițiale prin aplicarea lor la alte trei serii de date independente, iar replicarea a confirmat rezultatele cheie, însă nu au fost oferite
declarații suplimentare
și anume nici
.
ultima variantă
COMENTARII / 0