Zahărul din copilărie crește anxietatea adultului: studiu 45.000

45.000 de participanți au fost implicați într-un nou studiu, care indică faptul că cantitatea de zahăr ingerată în primele etape ale vieții poate avea consecințe...

45.000 de participanți au fost implicați într-un nou studiu, care indică faptul că cantitatea de zahăr ingerată în primele etape ale vieții poate avea consecințe pe termen îndelungat asupra sănătății mintale. Euronews raportează că cercetătorii au constatat că persoanele cu un nivel redus de zahăr în primele 1.000 de zile de viață au un risc de anxietate la maturitate cu 33% mai mic decât cei care nu au experimentat astfel

Conform studiului, contactul cu zahărul în primele 1.000 de zile de viață, de la concepție până la aproximativ doi ani și jumătate, ar putea determina consecințe pe termen lung asupra sănătății mentale și asupra riscului de dezvoltare a anxietății în etapele ulterioare ale vieții.

Raționalizarea zahărului în primii ani de viață a fost asociată cu diferențe în ceea ce privește preferința pentru alimente dulci, sănătatea psihică și structura creierului.

Citește șiGargara și impostura nu curăță aerul poluat din București!

„Cunoaș

Probabilitatea de a dezvolta anxietate scade cu 33% mai redusă.

Cercetătorii de la Universitatea din Surrey au analizat datele medicale a peste 45.000 de persoane născute între 1951 și 1956, o perioadă care a cuprins atât anii în care zahărul era raționalizat în Regatul Unit după război, cât și perioada de după eliminarea restricțiilor.

În Regatul Unit, zahărul a fost supus unei raționalizări în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial și imediat după, între 1940-1953, iar cantitatea per adulți a fost restrânsă la aproximativ 40 de grame pe zi.

Publicat în revista Translational Psychiatry, un studiu a analizat indivizii supuși restricțiilor de consum încă din perioada intrauterină și ulterior până la vârstele de 6, 12, 18 și 24 de luni, comparându‑și și pe cei expuși exclusiv în intrauterină cu grupul care nu a fost niciodată supus acestor limitări.

Indivizii care au fost supuși celei mai lungi perioade de raționalizare au indicat o preferință redusă pentru gustările dulci și au înregistrat un risc semnificativ mai scăzut de anxietate în faza adultă. Probabilitatea de a dezvolta anxietate pentru aceștia a fost cu 33% mai mică comparativ cu persoanele care nu au beneficiat niciodată de raționalizarea zahărului.

Printre subiecții care au trăit perioada de raționalizare, atât anxietatea, cât și depresia s-au manifestat, de asemenea, în etape ulterioare ale vieții. Mediana debutului anxietății a fost în jurul valorii de 62 de ani pentru cei supuși cel mai intens restricțiilor, în timp ce pentru indivizii fără expunere la raționalizare, aceasta a fost de 55 de ani.

Primele 1.000 de zile reprezintă o etapă crucială pentru dezvoltarea creierului.

După ce s-a eliminat raționalizarea, cercetătorii au observat o creștere bruscă a consumului de zahăr. În ciuda acestei evoluții, consecințele limitării zahărului în primii ani de viață au persistat timp îndelungat.

„În pofida creșterii consumului de zahăr în rândul participanților după încheierea raționalizării, mediul nutrițional din primii ani de viață pare să aibă o relevanță de lungă durată pentru sănătatea mintală”

— a afirmat Nophar Geifman, profesor la Universitatea din Surrey și autorul principal al cercetării.

Primele 1.000 de zile ale existenței constituie o etapă crucială pentru evoluția creierului, și hrănirea în această fază poate genera schimbări structurale persistente în cortex, au menționat cercetătorii.

zahăr și neuronilor serotoninergici au fost subiectul unor studii anterioare menționate de autorii articolului, care indică că dietele încărcate cu zahăr pot diminua densitatea și disponibilitatea acestor celule, având un rol crucial în reglarea stării de spirit. Reducerea aportului de zahăr în primele etape ale vieții ar putea sprijini protejarea acestor rețele neuronale.

COMENTARII / 0