Lumea se află în prezent într-o fără precedent fază de instabilitate militară în ultimii ani. Conflictul din Ucraina și luptele din Orientul Mijlociu, împreună cu tensiunile dintre China și Taiwan și intensificarea cooperării militare între Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, amplifică temerile de a declanșa un război global.
Gideon Rachman, principalul analist de politică externă la Financial Times, avertizează că amenințarea nu se limitează doar la conflictele existente, ci și la riscul ca marile puteri să interpreteze greșit intențiile rivalilor.
Conform raportului, Europa Occidentală, Asia de Est și statele din Golful Persic, zone care de lungă vreme au privit pacea ca pe o normă, trebuie să ia în considerare posibilitatea unui conflict.
Citește șiCursă contra cronometru pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei. UE se teme că Franța le-ar putea bloca dacă Marine Le Pen ajunge președintă
Liderii lumii discută tot mai frecvent despre riscul unui război mondial.
Organizația non-guvernamentală International Crisis Group, dedicată analizei conflictelor armate, a raportat recent 65 de conflicte armate în curs de desfășurare în întreaga lume, cifra cea mai ridicată observată de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial.
Rusia a inițiat conflictul din Ucraina, iar acesta se desfășoară de acum mai mult de patru ani. Conform estimărilor guvernului britanic, aproximativ 1,5 milioane de soldați ruși au suferit deces sau răniri de la debutul invaziei.
În regiunea Orientului Mijlociu, conflictul dintre Statele Unite și Iran pune în pericol și alte state din zonă. În același timp, China alocă fonduri tot
Liderii politici, în prezent, vorbesc în mod deschis despre potențialul de a declanșa un război mondial.
În februarie 2025, Donald Trump a acuzat pe Volodimir Zelenski că ar putea declanșa un conflict similar. Președintele Ucrainei afirmă, totuși, că neîntâmpinarea agresiunii ruse cu o reacție decisivă ar putea conduce la același efect.
În 2025, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a transmis liderilor europeni că este esențial să se pregătească pentru eventualitatea unui război cu amploarea experiențelor anterioare ale generațiilor.
Parteneriate care modifică balance‑ul de forță pe plan global
Convergența dintre Rusia, China, Iran și Coreea de Nord, nemulțumite de ordinea internațională condusă de Statele Unite, stârnește îngrijorare din ce în ce mai mare în rândul țărilor occidentale.
La urmă cu doi ani, Rusia și Coreea de Nord au încheiat un acord de apărare reciprocă, iar în februarie 2022, înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, Vladimir Putin și Xi Jinping au declarat că parteneriatul dintre Rusia și China este fără restricții.
Ajutorul financiar și tehnologic acordat de China a permis Rusiei să mențină desfășurarea conflictului, în ciuda restricțiilor impuse de Occident. Soldații din Coreea de Nord au luptat alături de forțele rusești în Ucraina, iar Moscova este acuzată de facilitarea Iranului în localizarea țintelor americane din Orientul Mijlociu.
Un analist britanic subliniază și modificarea echilibrului de forță la scară globală. În 1989, țările din G7, cele șapte economii dezvoltate majore ale planetei, constituiau în jurul a două treimi din totalul economiei mondiale. În 2022, această proporție a scăzut la aproximativ 43%. Astfel, puterile precum Rusia și China dobândesc un spațiu mai larg pentru a contestă influența occidentală.
Ar interveni SUA dacă Rusia atacase un stat NATO?
O întrebare esențială se referă la credibilitatea angajamentelor militare ale Statelor Unite.
Donald Trump a ridicat în mod repetat criticile asupra aliaților pentru cheltuielile insuficiente în domeniul apărării și a declarat că dorește să scadă angajamentele militare ale Statelor Unite față de aceștia.
„Dacă s-ar ajunge la asta, America lui Trump ar lupta pentru apărarea statelor baltice? Sau a Poloniei? Sau a Japoniei ori a Marii Britanii? Nimeni nu mai poate fi sigur de răspunsurile la aceste întrebări”, spune Gideon Rachman. Potrivit acestuia, tocmai această incertitudine ar putea încuraja o agresiune militară.
Rachman a subliniat faptul că Germania a repetat aceeași eroare în perioada premergătoare ambelor războaie mondiale: a presupus că alte state nu vor interveni militar pentru a-și apăra aliații.
1914 a marcat anul în care autoritățile din Berlin nu anticipau că Regatul Unit ar intra în conflict pentru a proteja neutralitatea Belgiei. În 1939, Adolf Hitler a estimat că Londra și Parisul nu vor interveni în apărarea Poloniei. Ambele estimări s-au dovedit incorecte.
Financial Times abordează subiecte legate de România, Polonia și de influența Rusiei.
Analistul britanic atrage atenția că Rusia, China și Statele Unite par tot mai interesate să împartă lumea în zone de influență, în care fiecare mare putere să controleze țările din apropierea sa.
O astfel de divizare ar presupune ca țări de dimensiuni reduse, cum ar fi Ucraina sau Taiwan, să se conformeze hotărârilor puterilor dominante, chiar dacă acestea contravin propriilor lor interese.
Totuși, această concepție nu asigură neapărat armonia. Națiunile de dimensiuni reduse posedă dreptul de a-și stabili autonom viitorul și pot contracara eforturile de a fi supuse altor state, așa cum a ilustrat Ucraina, rezistând invaziei ruse.
Rachman a menționat România și Polonia, subliniind că Uniunea Europeană nu va tolera niciodată ca aceste două state membre să revină sub influența Moscovei.
„Împărțirea lumii între marile puteri nu ar elimina riscul unor noi războaie, deoarece interesele acestora pot intra oricând în conflict”, spune analistul.
Ce factori ar putea provoca un conflict mondial
În contextul unei discuții despre un război global, trebuie să se satisfacă două criterii: un conflict militar direct între cele mai dominante națiuni ale globului și răspândirea tensiunii pe diverse continente, a precizat Rachman. În prezent, niciunul dintre aceste criterii nu a fost îndeplinit.
În ciuda altor factori, operațiunile de sabotaj, atacurile și alte acțiuni atribuite Rusiei în zonele europene amplifică șansele unei escaladări neintenționate, iar păstrarea stabilității depinde în principal de credibilitatea NATO și de abilitatea SUA de a demonstra adversarilor că vor proteja aliații.
„Istoria sugerează că cel mai mare risc al unui al treilea război mondial ar putea sta tocmai în această incertitudine”, avertizează analistul politic.
Mai poate China să considere credibil angajamentul american față de Taiwan și mai poate Rusia să fie convinsă că articolul 5 al Tratatului NATO, care prevede apărarea colectivă, va fi respectat? „Acestea sunt întrebările de care ar putea depinde pacea lumii”, potrivit sursei citate.
COMENTARII / 0