
Eforturile de a sprijini redeschiderea Strâmtorii Ormuz sunt blocate din cauza mesajelor lui Donald Trump privind așteptările sale de la aliați în conflictul cu Iranul, care sunt extrem de neclare, afirmă patru oficiali guvernamentali europeni care au discutat recent cu Politico.
În contextul în care partenerii internaționali se tem de posibilitatea unor atacuri iraniene și sunt, prin urmare, reticenți în a disloca resurse militare suplimentare în regiune, administrația americană nu a înaintat nicio cerere oficială către aceștia pentru furnizarea de echipamente, după cum au declarat surse anonime familiarizate cu discuțiile, citate de Politico și preluate de News.ro.
Treizeci și mai multe de țări, printre care se numără și majoritatea statelor membre ale NATO, au acceptat să facă demersuri corespunzătoare în scopul reluării navigației maritime prin această zonă strategică de reglementare a activităților comerciale, după ce președintele SUA a avut cuvinte de critică la adresa aliaților săi, numindu-i „lași” pe Truth Social, pentru că nu și-au oferit sprijinul în mod voluntar.
Citește șiEvreii din țările musulmane: protecție sau persecuție?
În stadiul actual, negocierile sunt încă la început, şapte ţări europene fiind implicate, conform declaraţiilor unor oficiali guvernamentali.
Procesul de discuţii nu a avansat încă semnificativ, după cum relatează surse guvernamentale din respectivele ţări.
Previzibilitatea şi claritatea sunt aşteptări fundamentale, a afirmat Boris Pistorius, ministrul german al apărării, într-un interviu acordat marţi publicaţiei Politico.
El a exprimat dorinţa pentru o viziune strategică mai consistentă, care să nu se limiteze la un anumit context.
„Să aşteptăm şi să vedem”
, a adăugat el.
Expresia „Acest război încalcă dreptul internaţional” a fost rostită de președintele german Frank-Walter Steinmeier.
La mai mult de trei săptămâni de la începerea conflictului cu Iranul, Trump transmite semnale încurcate care au lăsat pe aliații săi într-o stare de confuzie totală.
Nu sunt necesari
a afirmat el, după ce anterior îi critica pe aceștia pentru lipsa de sprijin acordat în această campanie.
În ciuda acestor declarații, el a oferit foarte puține informații despre modul în care aceștia ar putea contribui la eforturile SUA.
Toate acestea au dus la discuții care avansează într-un ritm extrem de lent.
Schimbări semnificative au loc în percepția Europei asupra colaborării cu Washingtonul, pe fondul lipsei de entuziasm privind implicarea Statelor Unite, ceea ce reflectă o încredere în creștere a continentului european în relația cu SUA.
Nu au fost consultaţi
cu privire la un posibil război, ceea ce a determinat aliații să își revizuiască strategia și să adopte o abordare mai confruntativă în relația cu președintele american, trecând de la o poziție de liniștire a acestuia la una de confruntare directă.
Declarații puternice au fost făcute de președintele german Frank-Walter Steinmeier marți, cu privire la un anumit conflict.
„Acest război încalcă dreptul internaţional”
, a afirmat el.
În continuare, Frank-Walter Steinmeier a explicat că
„Nu există nicio îndoială că, în orice caz, justificarea printr-un atac iminent asupra SUA nu stă în picioare”
.
Reacția aliatului Statelor Unite a fost una de totală nedumerire în fața apelor incoerente lansate de Trump cu privire la Iran. Trump a făcut declarații care au fost descrise ca fiind „absurd de incoerente” de către unul dintre principalele publicații care relatează despre aceste evenimente.
Se observă un anumit grad de ipocrizie în ultima solicitare făcută de Trump, potrivit căreia unele capitale europene se confruntă cu o cerere care demonstrează o abordare duală. Oficialii americani au făcut presiuni în mod constant asupra europenilor pentru a-şi consolida apărarea în propriul continent, permiţând astfel Washingtonului să-şi concentreze eforturile în altă direcţie. În acelaşi timp, Trump le cere acum europenilor să-şi mute focusul în Orientul Mijlociu.
Un înalt funcționar european a afirmat că SUA au solicitat aliaților săi să prioritizeze protecția propriilor națiuni și sprijinirea Ucrainei, iar acum să se implice și în regiunea Orientului Mijlociu pentru a asigura stabilitatea lanțurilor de aprovizionare la nivel global.
Acest scenariu a fost catalogat drept unul complet lipsit de logică.
„Imaginea de ansamblu este următoarea: SUA ne-au cerut să avem grijă şi să ne apărăm propriile ţări, să ne ocupăm de sprijinirea Ucrainei… şi acum (trebuie să ne ocupăm) de Orientul Mijlociu şi de lanţurile de aprovizionare globale”
Oficialul a menționat că această abordare a fost descrisă drept „absurd de incoerent” și a adăugat că a vorbit în termeni moderați pentru a nu fi prea critic.
Declarațiile recente ale președintelui american cu privire la Iran i-au lăsat pe aliații SUA într-o stare de confuzie totală, potrivit unor surse apropiate administrației.
Un reprezentant al administrației de la Casa Albă a oferit o perspectivă asupra poziției SUA, afirmând că
„Preşedintele Trump şi echipa sa de securitate naţională erau bine pregătiţi pentru încercările regimului iranian de a închide strâmtoarea, iar armata SUA se concentrează pe eliminarea sistematică a capacităţii regimului terorist iranian de a perturba afluxul liber de resurse energetice”
.
Această declarație subliniază accentul pe care SUA îl pun pe combaterea amenințărilor iraniene și protejarea fluxului de resurse energetice.
Un oficial a declarat că Preşedintele Trump are convingerea că deschiderea Strâmtoii Ormuz este iminentă.
„Preşedintele Trump este încrezător că Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă foarte curând”
, a adăugat sursa oficială.
La o zi după ce Trump a făcut declarații surprinzătoare despre Iran, aliații săi se raportează la aceste afirmații ca fiind „absurd de incoerente”. Reacțiile au variat de la nedumerire la îngrijorare, potrivit surselor.
„Sunt mândru de refuzul nostru”
de a accepta anumite idei, a declarat un oficial. Această poziționare a administrației SUA a lăsat pe mulți alíați perplexi.
Până în prezent, în lipsa unor solicitări concrete de asistență, partenerii au optat pentru a furniza sprijin în cadrul unor întalniri, prin lansarea de declarații și prin oferirea de încurajări.
În viitorul apropiat, Marea Britanie va organiza o reuniune de securitate de nivel înalt, anunțată marți, cu scopul de a menține dinamica procesului de reluare a navigației în Strâmtoarea Ormuz, după discuții purtate în prealabil de Mark Rutte, secretarul general al NATO.
În cadrul unei reuniuni programate pentru ziua de vineri, la Rambouillet, în apropierea Parisului, miniştrii de externe ai G7 urmează să abordeze și problematica Iranului, potrivit unui diplomat francez care a fost informat despre detaliile discuţiilor. În cadrul acestui eveniment, participanţii vor face eforturi pentru a-şi coordona poziţiile cu Washingtonul și vor purta discuţii cu privire la reabilitarea căilor maritime în regiunea Golfului, discuţii ce vor avea loc în prezenţa secretarului de stat american, Marco Rubio.
În pofida lipsei unui ajutor tangibil, o declaraţie comună a partenerilor Washingtonului pare să fi obţinut aprobarea acestuia.
Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, a afirmat duminică că este o chestiune de logică ca preşedintele Trump să solicite mai multă implicare din partea aliaţilor din NATO, în vederea consolidării securităţii în Strâmtoarea Ormuz.
„Acum începem deja să vedem că ei răspund apelului preşedintelui”
, a adăugat ea, subliniind astfel reacţia pozitivă a aliaţilor.
Contribuția potențială a Europei ar putea fi un factor decisiv în acest context.
La nivel practic, flota europeană ar putea fi mobilizată pentru a sprijini Statele Unite în escortarea convoaielor navale prin zonele strategice, după cum afirmă Sidharth Kaushal, cercetător principal și expert în domeniul naval la Royal United Services Institute (RUSI) cu sediul în Londra. Această posibilitate se datorează faptului că SUA dețin aproximativ 25 de nave de război echipate cu armament puternic și capabile să lanseze rachete, care pot fi rapid desfășurate în orice parte a lumii.
În plus, continentul european ar putea oferi resurse pentru combaterea eficientă a minelor, potrivit acestuia, SUA fiind „relativ restrânse” în acest domeniu.
În domeniul combaterii minelor maritime, un grup de ţări europene, printre care Germania, Estonia, Franţa, România, Belgia, Bulgaria, Ţările de Jos şi Marea Britanie, deţin împreună o flotă de aproximativ 40 de nave specializate, în timp ce Statele Unite ale Americii au doar patru astfel de nave, conform datelor prezentate de el.
Decizia noastră a fost una fermă și **Editor : B.P.** a informat despre toate detaliile.
„Sunt mândru de refuzul nostru”
Un oficial din apărarea Regatului Unit a declarat că Marea Britanie evaluează în prezent mai multe opțiuni strategice, printre care și desfășurarea unei nave militare sau a unui cargobot escortat de vehicule autonome specializate în distrugerea de mine, toate acestea ca parte a unei alianțe internaționale care să asigure securitatea în zonă.
Această posibilă misiune ar putea avea loc după ce tensiunile actuale vor scădea.
„Există un rol pe care o gamă largă de forţe navale îl pot juca în acest sens”
, a adăugat sursa citată.
Securizarea zonei respective este condiționată de diminuarea, dacă nu chiar de oprirea completă a frecvenței și intensității acțiunilor militare din regiune, a mai spus el.
Acest lucru reprezintă o necesitate pentru a putea fi luate în considerare măsuri de consolidare a securității în zonă.
Atâta timp cât SUA mențin o postură ostilă în regiune și nu clarifică motivul și scopul acțiunilor sale, nu este de așteptat ca partenerii europeni să își intensifice eforturile.
Explicații suplimentare sunt necesare pentru a schimba această situație.
Un reprezentant diplomatic al NATO a declarat că aliații sunt reticenți să fie implicați într-un conflict care nu a fost inițiat de ei, fără să aibă o claritate privind acțiunile viitoare ale SUA.
În prezent, poziția noastră rămâne una de fermitate, a adăugat el, exprimându-și mândria pentru decizia luată.
„Sunt mândru de refuzul nostru”
COMENTARII / 0